Este singurul lăcaş de cult anglican din Bucureşti, destinat comunităţii britanice.
Înainte de construirea bisericii actuale, comunitatea britanică a folosit pentru cultul anglican, încă din 1868 o încăpere modestă a sinagogii din Str.Olteni 45. La slujbele ţinute acolo participa şi familia regală a României, mai ales, prinţesa Maria de Saxa-Coburg-Gotha -nepoată a reginei Victoria I a Marii Britanii - soţia principelui moştenitor Ferdinand.
În anul 1937 Aeroclubul Regal al României i-a ridicat un monument în piața Quito din București, la întretăierea străzilor cu nume de capitale mondiale, Paris, Praga și Varșovia, monument în temelia căruia este zidită urna, adusă în țară de la Nervi (Italia), cu cenușa maiorului aviator Mircea Zorileanu, unul dintre pionierii aerului din România.
Joi, 3 aprilie 2014, ora 16.00, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi Uniunea Artiştilor Plastici din România, la Secţia Muzeului Costumului Popular din str. Izvor nr.2-4, corpurile A3 şi F, sector 5, a vernisat expoziţiei de pictură „Freamăt de codru”, autor Anamirela Anghel.
In contextul manifestarilor privind Ziua Politiei Romane, vineri, 21 martie 2014, ora 14, la Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne, a avut loc lansarea cartii si premiera filmului “Martirii Politiei Romane”.
De ce pictez pe sticlă?
M-am născut la Stoenești, Argeș, într-o casă mare, cu pereții groși de un metru, iar tăpșanul ferestrelor era locul meu de joacă. Ferestrele erau împărțite în multe pătrate, iar când geamurile se abureau, desenam pe ele Îngeri.
Am aflat mai târziu că sticla este o materie vie, care după un timp devine mai densă jos și mai rarefiată sus, apoi dacă o întorci se schimbă.
Muzeul Naţional de Istorie a României a organizat cea de-a doua conferință publică din seria „Historia Viva”, având ca titlu „Dincolo de strălucirea aparentă - Vechiul aur şi argint al României din perspectiva unor cercetări recente”. În cadrul seriei de conferințe reunite sub genericul „Historia Viva” specialiștii și publicul interesat vor avea prilejul să afle rezultate ale unor importante cercetări arheologice, istorice, numismatice și pluridisciplinare derulate de colective de specialitate din cadrul muzeului și al partenerilor săi instituționali.
Celebrul palazzo poreclit de bucuresteni "Calcaneo", opera arhitectului Richard Bordenache, cladirea ingusta dintre Strada Academiei si Calea Victoriei construita prin 1952-1955 pentru a acoperi frumos un calcan, are de-a lungul întregii fatade un bazin cu ghizd in volute.
„Lipovean” a fost un termen atribuit, în România, ruşilor ortodocşi de rit vechi. Aceştia se numesc între ei „staroveri” (în traducere: de credinţă veche) sau „starooobreadţî” (în traducere: de rit vechi). După evenimentele din decembrie 1989, s-a impus termenul de „ruşi lipoveni”.
Muzeul Naţional Cotroceni a organizat miercuri, 12 martie 2014, orele 18.00, în Spaţiile Medievale ale muzeului, vernisajul expoziţiei „Pictură românească din secolul XX, din colecţia Muzeului Naţional Cotroceni”.
Expoziţia cuprinde lucrări din patrimoniul Muzeului Naţional Cotroceni, fiind pentru prima dată de la înfiinţarea sa, când peste 80 de opere din colecţia proprie, fac obiectul unei mari expoziţii la sediul muzeului.
O nouă lună, noi exponate dezvăluite publicului la Muzeul Naţional de Istorie a României – Tezaurul de la Voineşti ce cuprinde podoabe de influenţă bizantină (secolul XIII). Vernisajul micro-expoziţiei a avut loc în data de 20 februarie a.c. începând cu ora 13.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12.
Hramul: Învierea Mântuitorului
În anul 1937 Aeroclubul Regal al României i-a ridicat un monument în piața Quito din București, la întretăierea străzilor cu nume de capitale mondiale, Paris, Praga și Varșovia, monument în temelia căruia este zidită urna, adusă în țară de la Nervi (Italia), cu cenușa maiorului aviator Mircea Zorileanu, unul dintre pionierii aerului din România.
Joi, 3 aprilie 2014, ora 16.00, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi Uniunea Artiştilor Plastici din România, la Secţia Muzeului Costumului Popular din str. Izvor nr.2-4, corpurile A3 şi F, sector 5, a vernisat expoziţiei de pictură „Freamăt de codru”, autor Anamirela Anghel.
In contextul manifestarilor privind Ziua Politiei Romane, vineri, 21 martie 2014, ora 14, la Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne, a avut loc lansarea cartii si premiera filmului “Martirii Politiei Romane”.
Expoziție de Maria Constantinescu
Muzeul Naţional de Istorie a României a organizat cea de-a doua conferință publică din seria „Historia Viva”, având ca titlu „Dincolo de strălucirea aparentă - Vechiul aur şi argint al României din perspectiva unor cercetări recente”. În cadrul seriei de conferințe reunite sub genericul „Historia Viva” specialiștii și publicul interesat vor avea prilejul să afle rezultate ale unor importante cercetări arheologice, istorice, numismatice și pluridisciplinare derulate de colective de specialitate din cadrul muzeului și al partenerilor săi instituționali.
Celebrul palazzo poreclit de bucuresteni "Calcaneo", opera arhitectului Richard Bordenache, cladirea ingusta dintre Strada Academiei si Calea Victoriei construita prin 1952-1955 pentru a acoperi frumos un calcan, are de-a lungul întregii fatade un bazin cu ghizd in volute.
„Lipovean” a fost un termen atribuit, în România, ruşilor ortodocşi de rit vechi. Aceştia se numesc între ei „staroveri” (în traducere: de credinţă veche) sau „starooobreadţî” (în traducere: de rit vechi). După evenimentele din decembrie 1989, s-a impus termenul de „ruşi lipoveni”.
Muzeul Naţional Cotroceni a organizat miercuri, 12 martie 2014, orele 18.00, în Spaţiile Medievale ale muzeului, vernisajul expoziţiei „Pictură românească din secolul XX, din colecţia Muzeului Naţional Cotroceni”.
O nouă lună, noi exponate dezvăluite publicului la Muzeul Naţional de Istorie a României – Tezaurul de la Voineşti ce cuprinde podoabe de influenţă bizantină (secolul XIII). Vernisajul micro-expoziţiei a avut loc în data de 20 februarie a.c. începând cu ora 13.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12.