Si de aceasta data, pentru deplasarea la Pitesti, am avut parte de sustinerea familiei, adica, am beneficiat de o Skoda Octavia; multumesc Adi. Am facut mai multe propuneri la mai multi prieteni radioamatori dar singurul care a raspuns propunerii mele de a ne deplasa impreuna la intrunirea de la Pitesti a fost Marian YO3DIU.
La ultimul talcioc organizat la Bucuresti, cand m-am intalnit cu Gigi YO9FKM, acesta mi-a spus: Sa nu dea Dracu cand o sa vii la Daia sa nu vii de vineri seara cu sotia ca ai incurcat-o. Si anul trecut mi-ai promis si nu te-ai tinut de promisiune.
Orice am incercat eu sa argumentez a fost in zadar; nu am avut nicio sansa. Si pentru ca trebuia sa-mi tin promisiunea, m-am gandit sa imbin placutul cu utilul, adica sa vizitez in prealabil si orasul Giurgiu (in care nu mai calcasem niciodata) care era la doi pasi de comuna Daia (sat Plopsorul).
Dorind sa aflu mai multe despre activitatea radioamatorilor din districtul HD, l-am descoperit pe d-l Feri, o veche cunostinta de-a mea, cu care am colaborat de mai multe ori in ultimii 10 ani. In plus, eram mereu uimit de cat de multe QSL-uri primea.
Despre D-na Doina Didiv auzisem multe lucruri bune inca de prin 1972 de pe vremea cand lucram si eu la IPRS-Baneasa, iar dansa era sefa in C-uri (Sectia de diode). Chiar daca in 1976 m-am transferat la un institut de cercetari, am pastrat legatura cu IPRS-ul prin prietenii care lucrau acolo si astfel eram in tema cu tot ce se intampla in acesta intreprindere de varf a economiei romanesti. Din acest motiv am tinut cu tot dinadinsul sa port o discutie cu Doamna Didiv pentru a afla cat mai multe amanunte despre aceasta intreprindere de care sunt si eu legat sufleteste. Acest interviu s-a dorit a fi o istorie a felului cum a evoluat IPRS-ul.
In data de 9 martie 2011, in sala frumoasa sala din strada Vasile Conta din Bucuresti a ANST (Agentia Nationala pentru Sport si Tineret), a avut loc Adunarea Generala a Consiliului de Administratie al FRR.
Cu ocazia implinirii mandatului de trei ani a ambasadoarei Republicii Turcia la Bucuresti, Excelenta Sa Ayse Sinirlioglu, in seara zilei de 5 aprilie 2011 a fost organizata o receptie de adio la resedinta ambasadei.
In urma cu foarte multi ani citisem o multime de articole scrise de dl. Colonati in revista Sport si Tehnica. Pe vremea aceea nu banuiam ca peste ani o sa ma intalnesc cu dansul aproape in fiecare zi de marti la Radioclubul Municipal Bucuresti.
Pe 19 Martie 2011 s-a tinut primul talcioc radioamatoricesc din acest an, in acelasi loc unde ne-am obisnuit de atatia ani, la INCAS Militari. Putin cam racoare, dar numar mare de participanti ca de obicei. Sa speram ca la urmatorul talcioc vremea o sa fie mai frumoasa si, evident, o sa creasca si numarul de participanti.
18 martie reprezinta comemorarea eroilor turci cazuti din primavara anului 1915 cand flotele anglo-franceze au fortat Dardanelele, timp de mai multe luni, ca sa trimita ajutoare Rusiei in timpul primului razboi mondial, Imperiul Otoman fiind de partea Germaniei si Imperiului Austro-Ungar.
Ducand mai departe traditia si in acest an am tinut mortis sa particip la Balul Martisorului organizat la Campina in perioada 4, 5 si 6 martie 2011. Absolut din intamplare, in autogara din Bucuresti m-am intalnit cu Vasile YO3APG cu sotia, asa ca am avut ce discuta tot drumul pana la Campina. Am ajuns la Casa Tineretului unde aveam camere rezervate din timp, am lasat bagajul si pentru ca era devreme (ora pranzului) am plecat sa vizitam Casa Parohiala si Biserica Sf. Nicolae din Cartierul Slobozia de care ne povestise Vasile inca de pe drum.
Si de aceasta data, pentru deplasarea la Pitesti, am avut parte de sustinerea familiei, adica, am beneficiat de o Skoda Octavia; multumesc Adi. Am facut mai multe propuneri la mai multi prieteni radioamatori dar singurul care a raspuns propunerii mele de a ne deplasa impreuna la intrunirea de la Pitesti a fost Marian YO3DIU.
La ultimul talcioc organizat la Bucuresti, cand m-am intalnit cu Gigi YO9FKM, acesta mi-a spus: Sa nu dea Dracu cand o sa vii la Daia sa nu vii de vineri seara cu sotia ca ai incurcat-o. Si anul trecut mi-ai promis si nu te-ai tinut de promisiune.
Dorind sa aflu mai multe despre activitatea radioamatorilor din districtul HD, l-am descoperit pe d-l Feri, o veche cunostinta de-a mea, cu care am colaborat de mai multe ori in ultimii 10 ani. In plus, eram mereu uimit de cat de multe QSL-uri primea. 
Despre D-na Doina Didiv auzisem multe lucruri bune inca de prin 1972 de pe vremea cand lucram si eu la IPRS-Baneasa, iar dansa era sefa in C-uri (Sectia de diode). Chiar daca in 1976 m-am transferat la un institut de cercetari, am pastrat legatura cu IPRS-ul prin prietenii care lucrau acolo si astfel eram in tema cu tot ce se intampla in acesta intreprindere de varf a economiei romanesti. Din acest motiv am tinut cu tot dinadinsul sa port o discutie cu Doamna Didiv pentru a afla cat mai multe amanunte despre aceasta intreprindere de care sunt si eu legat sufleteste. Acest interviu s-a dorit a fi o istorie a felului cum a evoluat IPRS-ul. 
In data de 9 martie 2011, in sala frumoasa sala din strada Vasile Conta din Bucuresti a ANST (Agentia Nationala pentru Sport si Tineret), a avut loc Adunarea Generala a Consiliului de Administratie al FRR.
Cu ocazia implinirii mandatului de trei ani a ambasadoarei Republicii Turcia la Bucuresti, Excelenta Sa Ayse Sinirlioglu, in seara zilei de 5 aprilie 2011 a fost organizata o receptie de adio la resedinta ambasadei.
In urma cu foarte multi ani citisem o multime de articole scrise de dl. Colonati in revista Sport si Tehnica. Pe vremea aceea nu banuiam ca peste ani o sa ma intalnesc cu dansul aproape in fiecare zi de marti la Radioclubul Municipal Bucuresti.
Pe 19 Martie 2011 s-a tinut primul talcioc radioamatoricesc din acest an, in acelasi loc unde ne-am obisnuit de atatia ani, la INCAS Militari. Putin cam racoare, dar numar mare de participanti ca de obicei. Sa speram ca la urmatorul talcioc vremea o sa fie mai frumoasa si, evident, o sa creasca si numarul de participanti.
18 martie reprezinta comemorarea eroilor turci cazuti din primavara anului 1915 cand flotele anglo-franceze au fortat Dardanelele, timp de mai multe luni, ca sa trimita ajutoare Rusiei in timpul primului razboi mondial, Imperiul Otoman fiind de partea Germaniei si Imperiului Austro-Ungar.
Ducand mai departe traditia si in acest an am tinut mortis sa particip la Balul Martisorului organizat la Campina in perioada 4, 5 si 6 martie 2011. Absolut din intamplare, in autogara din Bucuresti m-am intalnit cu Vasile YO3APG cu sotia, asa ca am avut ce discuta tot drumul pana la Campina. Am ajuns la Casa Tineretului unde aveam camere rezervate din timp, am lasat bagajul si pentru ca era devreme (ora pranzului) am plecat sa vizitam Casa Parohiala si Biserica Sf. Nicolae din Cartierul Slobozia de care ne povestise Vasile inca de pe drum.