Pentru ca in acest institut am lucrat si eu 16 ani (1 aprilie 1976 – 3 mai 1992), dar si pentru ca in acest an se implinesc 20 de ani de cand m-am transferat in interes de serviciu la alt loc de munca am tinut neaparat sa port o discutie cu actualul director dl. Iorga Ionel, mai ales ca ne cunoastem de 36 de ani, chiar daca lucram la laboratoare diferite ca profil. Institutul fiind foarte mic, ne cunosteam toti salariatii intre noi.
Cu ani in urma, pe o strada de legatura, pe atunci mai discreta, intre Stirbei Voda si Calea Grivitei, la etajul intai al unei case in care arta plastica si decorativa aleasa, lemnul lucrat, obiectele de cult sau stampele japoneze se gaseau, necautate, ci rasarite si implinite acolo, parca dintotdeauna, intr-un decor interior intim, fascinant, de un rafinament cum rar se mai vazuse, prin el insusi o opera, putea fi intalnit Vasile Grigore. Colectia personala a maestrului Vasile Grigore constituia privilegiul celor apropiati, singurii beneficiari ai unui tezaur sistematizat si coerent, ce prinsese contur pe peretii atelierului.
Pe Aurel l-am cunoscut pe calea undelor in urma cu aproximativ 22 de ani cand am avut prima legatura radio. Fiind foarte comunicativ ne-am imprietenit repede. De cate ori ne intalneam in banda de 2m, purtam tot felul de discutii legate de pasiunea noastra: statii de emisie, antene, etc. La scoala la care activa ca invatator, reusise sa infiinteze pentru elevii de aici, radioclubul YO9KVV. Nu stiu cati elevi au obtinut autorizatie de emisie, dar cred ca sunt destui care au prins microbul acestei pasiuni de la Aurel. De asemenea, am lucrat de mai multe ori in concursul Drumul Vinului pe care il organiza Aurel, in care lucra cu indicativul special YP9VIN; am primit mai multe diplome de participare, dar si QSL-uri cu acest indicativ. In fiecare an imi trimitea in plic acasa cate o invitatie de participare la Sarbatoarea Vinului, emisa de Primaria din Valea Calugareasca si semnata de primarul acestei localitati.
Muzeul National de Geologie este un muzeu din Bucuresti situat pe Soseaua Kiseleff, in apropierea Pietei Victoriei si a Parcului Kiseleff. Muzeul a fost amenajat in cladirea istorica a Institutului Geologic al Romaniei si a fost deschis publicului in anul 1990.
Muzeul National de Geologie isi propune sa explice fenomene si evenimente petrecute in istoria scoartei terestre, cu ajutorul unui bogat patrimoniu de esantioane. Exponatele scot in relief bogatia geologica a pamantului romanesc.
Astazi, 4 Mai 2012 s-au implinit 4 luni si 4 zile de la trecerea in nefiinta a celui care a fost Vasile Ciobanita YO3APG. Sotia a dorit ca sa-i fim alaturi la aceasta comemorare care s-a tinut in Sala Nicolae Vasilescu-Karpen din cadrul Muzeului Universitatii Politehnica din Bucuresti.
O comoara pastrata la Mogosoaia: trenul prezidential al lui Nicolae Ceausescu. In Nordul-Vestul Capitalei, la Remiza Mogosoaia, intr-un depou imens, stau aliniate de la primele garnituri de tren care au circulat in Romania pâna la Trenul Regal si la Trenul lui Nicolae Ceausescu. Acesta din urma, cel mai luxus dintre ele. In total sunt 17 vagoane, cu tot cu dubluri. Acestea au fost construite la Intreprinderea de Vagoane Arad, in anii ’70.
Biserica Boteanu-Ienii este una din vechile biserici ale orasului Bucuresti. Ea a fost cladita pentru prima oara, din lemn, asa cum se obisnuia pe la anul 1682, de catre Jupan Mihul, pe hotarul de miaza-noapte a Bucurestiului, pe la sfarsitul veacului al 17-lea, initial avand dupa datina si un hram, “Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul”.
In 1936, Directia Generala CFR a luat hotararea de a construi doua gari speciale, una in capitala iar cealalta in Sinaia, cladiri care aveau ca scop primirile in mod festiv ale Suveranului (MS Regele Carol al II-lea), a Membrilor Familiei Regale cat si a Sefilor de State in aceste doua orase de Resedinta Regala din Romania.
Gara Regală Bucureşti-Băneasa a fost construita in apropierea casei Dr. Nicolae Minovici.
Situat in Bulevardul Dacia Nr. 12, Muzeul National al Literaturii Romane adaposteste un autentic tezaur literar format din manuscrise, carti, obiecte personale, obiecte de arta, fotografii, inregistrari audio-video care redau intr-o imagine metaforica profunzimea si complexitatea intregii arte a cuvantului in literatura romana.
Pentru ca in acest institut am lucrat si eu 16 ani (1 aprilie 1976 – 3 mai 1992), dar si pentru ca in acest an se implinesc 20 de ani de cand m-am transferat in interes de serviciu la alt loc de munca am tinut neaparat sa port o discutie cu actualul director dl. Iorga Ionel, mai ales ca ne cunoastem de 36 de ani, chiar daca lucram la laboratoare diferite ca profil. Institutul fiind foarte mic, ne cunosteam toti salariatii intre noi.
Cu ani in urma, pe o strada de legatura, pe atunci mai discreta, intre Stirbei Voda si Calea Grivitei, la etajul intai al unei case in care arta plastica si decorativa aleasa, lemnul lucrat, obiectele de cult sau stampele japoneze se gaseau, necautate, ci rasarite si implinite acolo, parca dintotdeauna, intr-un decor interior intim, fascinant, de un rafinament cum rar se mai vazuse, prin el insusi o opera, putea fi intalnit Vasile Grigore. Colectia personala a maestrului Vasile Grigore constituia privilegiul celor apropiati, singurii beneficiari ai unui tezaur sistematizat si coerent, ce prinsese contur pe peretii atelierului.
Pe Aurel l-am cunoscut pe calea undelor in urma cu aproximativ 22 de ani cand am avut prima legatura radio. Fiind foarte comunicativ ne-am imprietenit repede. De cate ori ne intalneam in banda de 2m, purtam tot felul de discutii legate de pasiunea noastra: statii de emisie, antene, etc. La scoala la care activa ca invatator, reusise sa infiinteze pentru elevii de aici, radioclubul YO9KVV. Nu stiu cati elevi au obtinut autorizatie de emisie, dar cred ca sunt destui care au prins microbul acestei pasiuni de la Aurel. De asemenea, am lucrat de mai multe ori in concursul Drumul Vinului pe care il organiza Aurel, in care lucra cu indicativul special YP9VIN; am primit mai multe diplome de participare, dar si QSL-uri cu acest indicativ. In fiecare an imi trimitea in plic acasa cate o invitatie de participare la Sarbatoarea Vinului, emisa de Primaria din Valea Calugareasca si semnata de primarul acestei localitati. 
Muzeul National de Geologie este un muzeu din Bucuresti situat pe Soseaua Kiseleff, in apropierea Pietei Victoriei si a Parcului Kiseleff. Muzeul a fost amenajat in cladirea istorica a Institutului Geologic al Romaniei si a fost deschis publicului in anul 1990.
Astazi, 4 Mai 2012 s-au implinit 4 luni si 4 zile de la trecerea in nefiinta a celui care a fost Vasile Ciobanita YO3APG. Sotia a dorit ca sa-i fim alaturi la aceasta comemorare care s-a tinut in Sala Nicolae Vasilescu-Karpen din cadrul Muzeului Universitatii Politehnica din Bucuresti.
O comoara pastrata la Mogosoaia: trenul prezidential al lui Nicolae Ceausescu. In Nordul-Vestul Capitalei, la Remiza Mogosoaia, intr-un depou imens, stau aliniate de la primele garnituri de tren care au circulat in Romania pâna la Trenul Regal si la Trenul lui Nicolae Ceausescu. Acesta din urma, cel mai luxus dintre ele. In total sunt 17 vagoane, cu tot cu dubluri. Acestea au fost construite la Intreprinderea de Vagoane Arad, in anii ’70.
Biserica Boteanu-Ienii este una din vechile biserici ale orasului Bucuresti. Ea a fost cladita pentru prima oara, din lemn, asa cum se obisnuia pe la anul 1682, de catre Jupan Mihul, pe hotarul de miaza-noapte a Bucurestiului, pe la sfarsitul veacului al 17-lea, initial avand dupa datina si un hram, “Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul”.
In 1936, Directia Generala CFR a luat hotararea de a construi doua gari speciale, una in capitala iar cealalta in Sinaia, cladiri care aveau ca scop primirile in mod festiv ale Suveranului (MS Regele Carol al II-lea), a Membrilor Familiei Regale cat si a Sefilor de State in aceste doua orase de Resedinta Regala din Romania. 
Pe data de 7 aprilie 2012 Vasile Capraru (sau nea Sile cum ii spun prietenii) YO3AAJ a implinit varsta de 80 de ani. 
Situat in Bulevardul Dacia Nr. 12, Muzeul National al Literaturii Romane adaposteste un autentic tezaur literar format din manuscrise, carti, obiecte personale, obiecte de arta, fotografii, inregistrari audio-video care redau intr-o imagine metaforica profunzimea si complexitatea intregii arte a cuvantului in literatura romana.