Muzeul Municipiului Bucuresti

Muzeul Municipiului Bucuresti, este prima institutie muzeala de istorie urbana din sud-estul Europei. A luat fiinta la sfarsitul lunii iunie 1921, printr-o hotarare a Consiliului Comunal al Primariei Bucuresti, care a aprobat propunerea primarului dr. Gh. Gheorghian de infiintare a “Muzeului Comunal Bucuresti”.
 

Initiativa s-a putut insa concretiza abia in februarie 1930, dupa ce primaria capitalei (Consiliul Comunal) a dat muzeului un local: Casa Moruzi de pe Calea Victoriei nr.117, cunoscuta si sub numele de “Casa cu lanturi”, monument istoric construit in 1825. Dupa alcatuirea unui patrimoniu potrivit, inaugurarea propriu - zisa a muzeului a avut loc la 22 noiembrie 1931, in prezenta primului - ministru Nicolae Iorga, a primarului general Dem I. Dobrescu precum si a fostilor primari Gh. Corbescu si Emil Petrescu.
In 1933 a fost infiintata Pinacoteca Municipiului Bucuresti, ca sectie a Muzeului Comunal, careia i s-a fixat sediul in Bulevardul Lascar Catargiu Nr. 17. Acest local fusese donat primariei de catre Ana Urseanu, sotia amiralului Vasile Urseanu, cu conditia ca in acest local sa functioneze atat Pinacoteca, cat si Observatorul Astronomic. In 1951, prin violare a conditiilor donatiei Urseanu, pinacoteca a fost evacuata din localul respectiv.
In anul 1940 patrimoniul muzeului continea deja 4330 de piese. Din nefericire in vara aceluiasi an activitatea expozitionala a muzeului a fost intrerupta din pricina conditiilor improprii ale localului din Calea Victoriei, nr.117.
 

Diversele mutari de sediu din Casa Moruzi in strada Stirbei Voda nr.34, Stirbei Voda nr.47, Calea Victoriei nr.115, in timpul celui de-al doilea razboi mondial colectiile muzeului au fost puse la adapost in comuna Rosnic (jud. Dolj), sos. Kiseleff, Bd. Lascar Catargiu, au limitat in mare parte activitatea muzeologica si stiintifica a colectivului de specialisti, pentru ca majoritatea localurilor erau improprii pentru activitate expozitionala. Dupa aceste numeroase peregrinari, in 1956, muzeul a primit ca sediu Palatul Sutu din Bd. I.C. Bratianu nr.2, unde isi are si astazi sediul.
 

Somptuosul palat Sutu, monument istoric, a fost construit intre 1833-1834 pentru postelnicul Costache Gr. Sutu, in stil neogotic, opera a arhitectilor Johann Veidt si Conrad Schwinck. Stilul romantic, neogotic al edificiului individualizeaza ctitoria familiei Sutu in peisajul arhitectonic al Capitalei. In secolul trecut, palatul a gazduit petreceri, serate muzicale si literare. Spatialitatea interiorului conferita de cupola si inspirata rezolvare a holului central (1862) este datorata sculptorului Karl Storck. Acesta a modificat holul, creand o scara cu doua brate si a acoperit peretele din fata cu o oglinda de Murano.
In jurul holului se afla sali cu expozitii temporare, sala de comunicari, biblioteca etc. Etajul gazduieste expozitia permanenta care permite vizitatorului sa cunoasca istoria si etapele de dezvoltare ale orasului Bucuresti.
“Muzeul de Istorie Bucuresti” a fost redeschis in noul sau local la 23 ianuarie 1959, cu prilejul sarbatoririi a 100 de ani de la Unirea Principatelor Romane.
Prin unificarea “Muzeului de istorie” cu “Muzeul de Arta” (infiintat ca sectie a “Muzeului Municipal” in 1933) in anul 1984 ia fiinta “Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti” devenit in decembrie 1999 “Muzeul Municipiului Bucuresti”.
 

Muzeul detine si conserva aproape 400.000 de obiecte provenite din cercetari arheologice, donatii si achizitii realizate cu fonduri asigurate an de an de Primaria Capitalei. Acestea ilustreaza devenirea urbei lui Bucur din cele mai vechi timpuri pana in zilele noastre. Aici pot fi admirate “Zeita de la Vidra”, capodopera a artei neolitice, documentul emis de Vlad Tepes care atesta pentru prima data existenta capitalei (20 septembrie 1459), prima Biblie tiparita in limba romana (1688), Sabia lui Constantin Brancoveanu incrustata cu diamante (1713), etc. Sectiile de evidenta, conservare si prelucrare patrimoniu isi desfasoara activitatea in imobilul din Calea Victoriei nr.151, cunoscut sub numele de Casa Cesianu. Aici se afla si banca de date a institutiei care cuprinde peste 15.000 de fise de case, strazi, piete si monumente demolate in perioada comunista.
Personalitati de seama ale istoriografiei si cercetarii stiintifice au onorat directia muzeului: dr. George Severeanu, arheologul Dinu V. Rosetti, prof, univ. dr. Panait I.Panait, dr. Vasile Boroneant si actualul director Ionel Ionita.                                                                                                                    

In acelasi timp institutia noastra poseda, probabil, cea mai bogata colectie de costume de epoca din tara, alaturi de o importanta colectie de fotografii ( peste 50.000), de harti si planuri (aproape 1000), de documente, stampe si gravuri de numismatica, medalistica si sigilografie. Un bogat patrimoniu apartine sectiei de arta a muzeului, patrimoniu constituit din cele peste 6000 de tablouri, sculpturi, desene, etc.                                                                                                        

Toate aceste marturii ale istoriei si evolutiei Bucurestiilor de-a lungul veacurilor pot fi admirate, desigur partial, in cadrul expozitiei permanente a muzeului nostru, dar si cu ocazia unor manifestari expozitionale temporare menite sa aduca in fata publicului larg crampeie din viata si atmosfera unui oras complex, traditional si modern, al carui farmec niciodata pierdut i-a adus supranumele de “Micul Paris”.

 In continuare sunt prezentate salile muzeului:   

Sala I 

- profundele schimbari ambientale petrecute în Bucuresti, in secolul al XIX-lea, privesc nu doar aspectul orasului, ci si decorarea si amenajarea interioarelor;

- daca, la inceputul veacului, predominau modelele orientale, definite prin lipsa pieselor mari de mobilier, prin prezenta divanelor cu perne si a covoarelor orientale, dupa 1830 locuintele au capatat un aspect occidental;

- stilurile de mobila cele mai pretuite erau Louis- Philippe si Napoleon III;

- prima sala a muzeului reconstituie un tipic salon bucurestean din secolul al XIX-lea, conform documentelor de epoca;  

- sunt evocate personalitati ale familiei Sutu: Costache, mare postelnic, fiul sau senatorul Grigore Sutu si sotia senatorului, Irina Sutu, fiica marelui bancher Hagi Moscu.

Sala II - Arheologie

- descoperirile arheologice atesta, pe teritoriul Bucurestilor, urme de locuire datate din cca anul 150.000 i. Chr., ceea ce face din Capitala Romaniei una dintre cele mai vechi zone populate din Europa;

- asezarile erau situate pe malurile celor doua rauri ce strabat Bucurestiul – Dambovita si Colentina;

- amplasat in mijlocul unei arii bogate in paduri si ape, cu sol propice agriculturii si cresterii animalelor, perimetrul Bucurestiului a fost suficient de dens populat, precum rezulta din descoperirile realizate de arheologii muzeului in situri ca: Mogosoaia, Chitila, Bordei, Herastrau, Lacul Tei, Plumbuita, Fundenii Doamnei, Rosu-Militari, Mihai-Voda, etc.;

- descoperiri spectaculoase dateaza din neolitic – este vorba de obiecte de uz curent, sau piese rituale apartinand unor culturi materiale precum Dudesti, Gumelnita, Boian;

- prelucrarea bronzului este atestata de multitudinea obiectelor: unelte, arme, accesorii, descoperite in diverse zone;

- prezenta dacilor este confirmata intr-o serie de asezari ca acelea de la Mihai-Voda si Radu-Voda, Biserica lui Bucur, Lacul Tei, Pipera, Militari;

- din epoca geto-dacica dateaza diverse tezaure de monede grecesti sau de imitatii locale, precum acelea de la Herastrau, cele de la Colentina, Pipera, Fundeni, Popesti-Leordeni;

- urme romane au fost scoase la iveala la Giulesti, Lacul Tei;

- statuete de cult din bronz – Apolo si Venus atesta prezenta cultelor romane în Dacia.

Sala III- Evul Mediu

- intre secolele XIII-XIV, pe teritoriul Bucurestilor s-a cristalizat un centru comercial si manufacturier suficient de important spre a permite voievozilor Tarii Romanesti sa-si stabileasca aici capitala;

- privitor la originea numelui "Bucuresti" si la fondarea orasului, circula diverse legende - intre fondatorii presupusi se numara Bucur "ciobanul", voievozii Radu Negru si Mircea cel Batran;

- cea mai veche atestare a numelui orasului Bucuresti se leaga de cancelaria domnitorului Vlad Tepes, emitenta, la 20 septembrie 1459, a unui document considerat pana astazi drept "actul de nastere" al Capitalei;

- dinamica vietii de zi cu zi a orasului - sustinuta in jurul nucleului politic si comercial constituit in preajma Curtii Domanesti – a fost marcata de agresiunile expansioniste ale Imperiului Otoman si reactiile defensive ale romanilor;

- modelele orientale au cucerit, totusi, teren, in Capitala Valahiei, precum o atesta diverse obiecte de lux sau de uz curent, cat si costumele boieresti;

- sala feudala prezinta publicului, intre altele, doua obiecte simbolice pentru existenta bucurestenilor, in Evul Mediu: Biblia lui Serban Cantacuzino si sabia marelui patron al artelor si literelor care a fost Constantin Brancoveanu;

- influenta otomana si-a extins apogeul intre anii 1714-1821 ai erei "fanariote";

- in ciuda exceselor fiscale si a coruptiei pentru care au ramas renumiti, domnii "fanarioti" au initiat unele lucrari edilitare in Bucuresti: li se datoreaza infiintarea primelor cismele publice, cu apa adusa prin conducte cu olane, masuri de iluminare a orasului, de alienere si pavare a strazilor, etc.

Sala IV - Secolul XIX

- secolul al XIX-lea a adus pentru Bucuresti o radicala schimbare de orientare: emanciparea de sub dominatia otomana si prelucrarea de modele din sistemul occidental de cultura si civilizatie;

- momente istorice importante (miscarea de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu, cucerirea independentei in 1877, momentul 1848, unirea Principatelor in 1859, instaurarea monarhiei) si-au avut ecoul in dezvoltarea Bucurestilor, in accentuarea aspectului occidental al urbei ce avea sa fie numita "Micul Paris"- datorita constuctiilor particulare si publice realizate de arhitecti straini sau romani instruiti in marile capitale ale Europei;

- dupa marele incendiu din 23 martie 1847, cand au ars aproape 1800 de case, Bucurestiul a fost reconstituit dupa principii urbanistice moderne; din 1861, Bucuresti – capitala unui teritoriu aproape dublat – a inregistrat un ritm mai alert de dezvoltare si o considerabila crestere demografica avand importante consecinte in domeniul edilitar;

- lucrari intreprinse pe scara larga au asigurat bucurestenilor diverse facilitati, dupa modelele urbanistice occidentale;

Date memorabile:

•   1857 – Bucuresti este prima capitala din lume iluminata cu petrol lampant;
•   1860 – iau fiinta gimnaziile "Gh. Lazar" şi "Matei Basarab"; primele pavaje cu piatră cubica (pe actualele strazi Smardan şi 30 Decembrie);
•   1866 – ia fiinta "Societatea literară romana", nucleul viitoarei Academii Romane;  
•   1868 – are loc primul concert al Societatii Filarmonice din Bucuresti;
•   1869 – inaugurarea primei gari de cale ferata a Bucurestilor, la Filaret;
•   1871 – prima linie de tramvai cu cai, pe traseul Gara de Nord - Piata Sf. Gheorghe – Obor;
•   1882 – iluminatul cu electricitate, la Palatul Regal, apoi la Teatrul National si in gradina Cismigiu;
•   1896 – prima linie de tramvai electrica, primul cinematograf. 

Cu aceasta ocazie, am vizitat si expozitia temporara de instrumente de tortura medievale din toata Europa, cu mai mult de 50 de exponate, ilustratii bogate si explicatii istorice in limba romana.

Sursa: Muzeul Municipiului Bucuresti.

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici: 

http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Muzeul%20Municipiului%20Bucuresti/index.html

Adresa: B-dul  I.C. Bratianu  nr.2, sector 3, Bucuresti