You are here

Sa facem cunostinta cu Lascar Mihail - YO3CY

 

Pe nenea Misu l-am cunoscut cu multi ani in urma si ceea ce mi-a atras atentia la dansul a fost faptul ca in fiecare zi de marti venea la Radioclub cu un dosar cu scheme la dansul (de obicei scheme trase la xerox din Hand-book) pe care incepea sa le comenteze cu diversi radioamatori, incat iti era mai mare dragul sa stai si sa-i privesti, pentru ca aveai ce invata.

YO3CCC: Data si locul nasterii?

YO3CY: 2 iunie 1923, Bucuresti, fiul lui Bartomeu si al Alexandrinei Lascar.

YO3CCC: Unde ati facut scoala primara?

YO3CY: Am urmat scoala primara arhiepiscopala Sf. Iosif a arhiepiscopiei catolice. Tot aici am facut si liceul.

YO3CCC: Cum ati aflat de electronica?

YO3CY: In 1934 pe cand eram elev in clasa a IV-a a aparut revista Radio Universul; in numarul 2 al acestei reviste a fost publicata o statie de emisie-receptie realizata de locotenentul Florin Dinescu YR5FD student la Politehnica.

YO3CCC: Care a fost primul montaj electronic pe care l-ati abordat?

YO3CY: In numarul de Craciun al revistei a aparut constructia unei galene facuta intr-o cutie (din carton) pentru pudra. M-am tinut de capul lui tata sa-mi cumpere ce-mi trebuia pentru constructia aparatului: 6 bucse, un detector cu galena, sarma de bobinaj izolata in matase verde, etc. Casca aveam si in doua zile l-am facut si culmea, mai si mergea.

YO3CCC: Ce alte constructii din acesta revista ati mai construit?

YO3CY: In numarul 12 a aparut o a doua statie de emisie-receptie realizata tot de Florin Dinescu pe care am si realizat-o cativa ani mai tarziu, prin 1936-1937.

YO3CCC: Cand ati luat legatura cu radioamatorismul?

YO3CY: Prin 1938 am inceput sa frecventez AARUS (Asociatia Amatorilor Romani de Unde Scurte) care avea sediul pe strada Luigi Cazavillan nr.29. Aici i-am cunoscut pe juniorii: Nita Raduta YR5AX, Dobrovici YR5BK, Badescu YR5DE, Vali vasilescu YR5VV, George Craiu YR-R69 (mai tarziu YO3RF), iar dintre seniori pe: Popescu Malaiesti YR5AA, Ion Niculescu YR5EV (secretarul asociatiei), ing. Grigore Andriescu YR5MG, ing. Victor Cantuniari YR5CV, ing. George Enescu YR5EB.

YO3CCC: Cand ati devenit receptor?

YO3CY: In primavara lui 1938 am devenit receptor cu indicativul YR-R40 si in iunie 1938 am devenit YR5CY.

YO3CCC: Cu ce ati inceput sa lucrati?

YO3CY: Am construit un emitator ECO si un receptor 0-V-2 dupa descrierea facuta de Paul Popescu Malaiesti in revista Radio Universul in rubrica YR5 Buletin care aparea in acesta revista. La receptor i-am adaugat un detector cu reactie si doua etaje de joasa frecventa luate din Hand-book-ul din 1940. Totul era facut de mine.

YO3CCC: Ce ati facut dupa inceperea razboiului?

YO3CY: A venit razboiul, au venit refugiatii polonezi. A urmat sigilarea si confiscarea aparaturii radio. Chiar mai am acel document. In 1942 am luat bacalaureatul si m-am inscris la Facultatea de fizico-chimice si in paralel, la Facultatea de matematica.

YO3CCC: Ce ati facut dupa terminarea razboiului?

YO3CY: Dupa 23 August 1944 m-am angajat preparator la Catedra de Gravitatie, Caldura si Electricitate a Facultatii de fizico-chimice din cadrul Universitatii Bucuresti.

YO3CCC: Ati ramas mult timp in invatamanutl superior?

YO3CY: In 1948 s-au facut reduceri de personal si timp de 7 luni m-am dus la Radio Progres, dupa care am trecut la Meteorologie. In octombrie 1948 am fost angajat ca sef al Laboratorului de radioactivitate in cadrul Institutul de Cancer din cadrul Spitalului Filantropia, proaspat infiintat, unde am lucrat pana in 1952. La oferta directorului, marele Horia Hulubei, m-am transferat la Institutul de Fizica Atomica (IFA) care tocmai atunci se nastea. Aici am fost angajat ca sef al Atelierului electric din cadrul Atelierelor de prototipuri ale Academiei RSR care la vremea respectiva construia prototipuri pentru toate institutele din tara.

YO3CCC: Cat timp ati lucrat aici?

YO3CY: Pana in vara lui 1953 cand m-am dus din nou la Institutul de meteorologie unde am fost angajat ca sef al Sectiei de radiocomunicatii.

YO3CCC: Cate statii meteo erau in tara in aceea perioada?

YO3CY: In tara erau urmatoarele statii meteo:
- 8 centre regionale;
- un centru international (Bucuresti);
- 12 statii de munte.

Toate aceste statii aveau telegrafisti, care la nivelul tarii erau, cam in numar de 120. In Bucuresti, numai la centru erau 33 de telegrafisti iar la Aeroportul Baneasa inca 12 telegrafisti. Unii dintre ei proveneau din Compania Aeronautica Romana de dinainte de razboi; altii proveneau din armata scoliti ba de nemti, ba de rusi.

YO3CCC: Ce constructii ati realizat aici?

YO3CY: Am construit statii de radio (statii de munte), dispozitive de automatizare. Am realizat o statie radio de 5Kw care a functionat timp de 30 de ani. Am introdus trecerea de la telegrafie la teleimprimator. Aveam radiogoniometri pentru radio sondaj; se lucra in trei schimburi.

YO3CCC: Pana cand ati lucrat aici?

YO3CY: Pana in 1956 cand m-am transferat in calitate de inginer in Ministerul Postelor si Telecomunicatiilor (Directia generala radio, Serviciul tehnic) devenind coleg cu: N.Boerescu (propagare studii de ansamblu), V. Solcan (radio difuziune, iar dupa 1956 si televiziune), O. Leonte (radio relee), iar subsemnatul, unde scurte, radio amatori, retele profesionale si verificarile de teren in vederea autorizarii trafic, etc. Director general tehnic era ing. N. Amen. Mie aceasta activitate mi s-a parut statica si am cerut transferul, care mi-a fost aprobat, in cadrul laboratorului Centrului de radio Bucuresti.

YO3CCC: Cat timp ati activat aici?

YO3CY: Am activat aici, din 1958 pana in1962. Am luat parte la tot ce s-a realizat in tara noastra in materie de radiodifuziune, radiocomunicatii, televiziune, aparatura de masura, radiorelee, statii noi, etc. Am luat parte la proiectarea, constructia, instalarea si punerea in functie a radioreleului pentru transmiterea programelor de radio difuziune cu modulatie de frecventa Bucuresti-Miercurea Ciuc, apoi Bucuresti-Baia Mare, statia de televiziune de la Comanesti din muntii Oituzului in iarna 1958-1959. Perioada petrecuta de mine ca salariat al MTTc-ului a fost cu totul deosebita atat din punctde vedere al nivelului profesional deosebit de ridicat cat si din punct de vedere al inter-relatiilor umane si profesionale. Desi am avut si situatii mai bune in viata, am sa ma gandesc intotdeauna cu respect si duiosie la aceasta perioada din viata mea. Legile, cu deosebire in tara noastra nu au fost nici o data nici perfecte, nici complete, astfel ca, desi indeplineam sarcinile de serviciu ale unui inginer principal, nu puteam sa fiu avansat fiindca aveam licenta in Fizica. Aceasta calificare nefiind cuprinsa in Indicatorul de functii al ministerului respectiv eu ar fi trebuit sa raman pana la pensie cu salariul de inginer simplu si cu o penalizare salariala de 5% pentru lipsa de studii specifice.

YO3CCC: Ce ati facut in aceasta situatie?

YO3CY: Ca urmare m-am transferat la Institutul de Metrologie, unde era "legala" calificarea mea in calitate de sef al Laboratorului de frecventa. In afara problemelor specifice domeniului eram si profesor cu jumatate de norma, la catedra de automatizari a Scolii postliceale de Metrologie. In aceasta perioada am primit si sarcina de secretar al Comisiei nationale de evaluare a duratei de viata a mijloacelor de masurare. In perioada 1962-1965 lucram in medie cam 14 ore pe zi. Aici m-am reintalnit cu Topor Constantin (Costica) YO3ARD cu care am reluat discutiile amatoricesti. Printre subiectele tehnice abordate aici au fost sisteme de masurare a rezistorilor cu valori electrice foarte mari (Giga ohmi) si un sistem de receptie pe 16,2/3Khz al unei statii englezesti controlata in frecventa de un ceas atomic (16,2/4x6=100Khz). Desi problemele de studiu erau interesante, tempo-ul de lucru era deosebit de relaxat ceea ce nu se potrivea cu firea mea.

YO3CCC: Si pe mine m-a legat o prietenie deosebita cu regretatul nea Costica YO3ARD, chiar daca era mai mare cu un an decat mama. Dar sa revenim, banuiesc ca iar ati schimbat serviciul, am dreptate?

YO3CY: Din cauza motivelor expuse mai sus, in vara anului 1964 m-am intors la vechea mea pasiune, Meteorologia, in calitate de sef al laboratorului de Aerologie si studiul atmosferei inalte. In aceasta calitate aveam in sarcina toate problemele de radiosondaj, etalonarea, lansarea si urmarirea zborului baloanelor de radio sondaj, cat si calcularea si difuzarea rezultatelor. De asemenea, am avut in sarcina instalarea radarurilor meteorologice DECA 42 (3cm lungime de unda) la Bucuresti, Cluj si mai tarziu la Constanta, a caror functionare am asigurat-o timp de 20 ani. In1971 am instalat, pus in functiune si dat in exploatare primul echipament de receptionare a fotografiilor transmise de satelitii de pasaj, cu orbita polara.

YO3CCC: Cum ati ajuns in SUA?

YO3CY: In primavara lui 1971 am primit o bursa de patru luni in SUA in cadrul N.O.A.A. (meteorologia americana) in vederea specializarii in metode, echipamente, instrumentatie (radar, sateliti), utilizate in prognoza evenimentelor meteo periculoase. Din nefericire, timp de mai bine de doi ani, nimeni din conducerea de atunci nu a incercat sa foloseasca cunostintele dobindite de mine.

YO3CCC: Dar in Iran?

YO3CY: In perioada 1973-1978 am efectuat impreuna cu un grup de cercetatori din Institut un studiu de consulting pentru Serviciul Meteorologic Iranian; pacat ca studiul a fost intrerupt de evenimentele politice de acolo.

YO3CCC: Si radioamatorismul?

YO3CY: La intoarcerea in tara din Iran, am sustinut examenul de radio amator in speranta ca voi avea timp sa ma ocup din nou de radio.

YO3CCC: Si ce v-a impiedicat sa va apucati iar de pasiunea d-voastra?

YO3CY: In 1981 am plecat impreuna cu sotia mea in Maroc lucrand amandoi ca profesori in invatamantul pre-universitar de acolo, pana in 1984.

YO3CCC: Dupa cati ani de munca ati iesit la pensie?

YO3CY: Am iesit la pensie dupa 41 de ani de serviciu, conform documentelor. Desi, nici dupa iesirea la pensie nu prea aveam mult timp, am reinceput sa construiesc diferite aparate de masura, osciloscoape, generatoare, etc. Fiind la moda, m-am ocupat de instalatii de antene colective pentru televiziune si instalatii de receptie TV via satelit.

YO3CCC: Cand ati devenit iar radioamator?

YO3CY: Desi am pastrat tot timpul relatii stranse cu lumea si activitatile amatoricesti abia la inceputul anilor 1990 am revenit in lumea radio amatorilor cu indicativ YO3HBC in 2m, iar mai tarziu cu vechiul YO3CY, mai ales in digitale si din cand in cand cate un articol in revista noastra.

 

Si pe aceasta cale tin sa-i multumesc inca o data lui nenea Misu pentru amabilitatea cu care m-a primit, pentru caldura si sinceritatea cu care mi-a raspuns la intrebari, dar si pentru promptitudinea cu care mi-a pus tot felul de acte la dispozitie.

Interviul si fotografiile au fost realizate in data de 5 februarie 2010.

Un album special dedicat acestui interviu se gaseste aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Sa%20facem%20cunostinta%20cu%20Lascar%20Mihail%20YO3CY/index.html

Category: 

Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer