Un prolific scriitor de carti de electronica - Mihai Basoiu

Imi aduc aminte cu mare placere cand ma duceam la librarie si cumparam cate o carte de electronica. Cele mai multe pe care le-am strans, 11 la numar, il au ca autor pe d-l Mihai Basoiu. Din acest motiv am tinut neaparat sa port o discutie cu acest domn care alaturi de alti scriitori de carti electronice mi-a incantat placut timpul liber.

Nini: D-l Basoiu va rog sa va prezentati.

D-l Basoiu: M-am nascut pe 29 august 1943 in Comuna Stanesti, jud Muscel, devenita acum Comuna Corbi, Sat Stanesti, jud Arges. Sunt casatorit, pensionar si am doi copii.

Nini: Ce studii ati urmat?

D-l Basoiu: Scoala elementara am urmat-o in comuna Stanesti (1950-1957), iar apoi am urmat liceul Ion Neculce din Bucuresti (1957-1961).

Nini: Ce facultate ati urmat?

D-l Basoiu: Am urmat Institutul Politehnic Bucuresti, Facultatea Electronica si Telecomunicatii, sectia Radio si Telecomunicatii, pe care am absolvit-o in 1966.

Nini: Pasiunea pentru electronica ati capatat-o in copilarie sau dupa terminarea facultatii?

D-l Basoiu: Primele contacte cu electronica le-am avut in copilarie, prin intermediul fratelui meu Mucenic Basoiu, inginer radio (nascut 1922) si sub influenta unor radio amatori (in sensul primar al cuvantului), autodidacti, care prin anii 1950 receptionau programe radio cu aparate cu galena; zona a fost electrificata dupa 1959. Piatra de incercare a receptiei, era pe atunci receptia postului Vocea Americii si mai tarziu, Europa Libera.

Nini: Care a fost primul d-voastra loc de munca dupa terminarea facultatii?

D-l Basoiu: Primul loc de munca a fost Uzina Electronica Bucuresti unde am primit repartizarea dupa terminarea facultatii in 1966, sectia TV, iar din 1967 pana in decembrie 1989 am lucrat la Serviciul de proiectare TV, dupa care m-am transferat la Electronica Service unde am lucrat pana in 1993.

Nini: Ce functii ati indeplinit aici?

D-l Basoiu: Am ocupat pe rand functiile: ing. stagiar, ing. proiectant, sef laborator selectoare de canale, sef laborator cale de semnale TV (inclusiv selectoare de canale).

Nini: Dar la Electronica Service?

D-l Basoiu: Aici, am ocupat pe rand functiile de director general si director tehnic.

Nini: Ati mai lucrat undeva dupa 1993?

D-l Basoiu: Intre 1993 si 2000 am lucrat la Editura TEORA ca redactor si director de marketing, iar intre 2000 si 2005 la ITC Bucuresti ca, consilier, dupa care m-am pensionat anticipat.

Nini: Puteti sa-mi prezentati cateva dintre realizarile personale?

D-l Basoiu: Sigur ca da, numai ca sunt cam multe:
-elaborare proiect si punere in fabricatie selector de canale FIF-OIRT, cu tranzistoare PNP Germaniu cu acord continuu si comutare mecanica, prioritate mondiala; nota: aceasta varianta de selector a avut la baza un model/prototip elaborat de ing. sef dl. Eugen Statnic;
-proiectare si coordonare proiecte pentru toate variantele de selectoare de canale tranzstorizate si cu acord continuu (fabricate la Electronica incepand cu 1968, pana la oprirea fabricatiei, dupa 1990), dintre care mentionez: selectoare de canale FIF-OIRT cu comutare mecanica si tranzistoare NPN Siliciu; selectoare de canale FIF-OIRT cu comutare mecanica si tranzistoare PNP Siliciu; selectoare de canaleFIF-OIRT cu acord continuu si comutare eletronica, cu toate tipurile de tranzistoare bipolare; selectoare de canaleFIF-UIF-OIRT cu acord continuu si comutare eletronica, cu toate tipurile de tranzistoare bipolare; selectoare de canale FIF-UIF-OIRT cu tranzistoare MOS-FET; selectoare pentru alte norme TV realizate pentru fiecare varianta constructiva OIRT (normele franceza, America Sud, China, Albania etc.);
-proiectare si coordonare proiecte pentru toate variantele de sisteme de comanda si control al acordului si comutarii pe canalul receptionat de TV;
-elaborare si proiectare amplificatoare individuale de canal TV pentru receptia la distanta;
-coordonare proiectare sistem de antena colectiva;
-coordonare elaborare norme si realizare pana la faza de serie zero a convertorului pentru TV cablu norma OIRT.

Nini: Stiu ca ati avut si activitate didactica si v-as ruga sa-mi povestiti un pic si despre aceasta preocupare a d-voastra.

D-l Basoiu: Da, asa este, am avut si o asemenea activitate:
-intre 1967 si 1972 am fost profesor la Scoala Tehnica Unirea, la plata cu ora.
-intre 1972 si 1978 am fost asistent si sef lucrari la Politehnica Bucuresti, tot la plata cu ora; tot in aceasta perioada am condus mai multe lucrari de diploma la facultatea de Electronica Bucuresti.

Nini: Ce puteti sa-mi spuneti despre activitatea d-voastra stiintifica pe care ati desfasurat-o de-a lungul anilor?

D-l Basoiu: Si aici am avut o bogata activitate:
-autor sau coautor a peste 40 carti de electronica aparute in editurile Tehnica, TEORA si ELCO (perioada 1978-2000);
-mai mult de 35 articole publicate in reviste de specialitate;
-8 comunicari la simpozioane din tara si strainatate;
-4 brevete de inventie si peste 30 inovatii aplicate la Electronica, o inventie principiu si metoda de compresie a datelor cesionata ITC si o inventie otet aromatic (alimentar), in curs de studiu la OSIM.

Nini: Cum v-a venit ideea sa scrieti carti de electronica?

D-l Basoiu: Ideea de a scrie carti de electronica a aparut ca o consecinta a mai multe cauze, dintre care enumar aleatoriu cateva:
-Activitatea mea ca profesionist in domeniu a coincis cu promovarea tehnicii si tehnologiei in industria electronica a semiconductoarelor. Totul fiind o noutate in domeniu trebuia depus un efort de intelegere a noilor tehnologii, ceea ce se si intampla in special la proiectare. In aceasta situatie, informatia existand, pentru a scrie o carte era necesara redactarea sa, efort nesemnificativ, fata de munca depusa pentru asimilarea si intelegerea subiectului studiat. Consider si acum ca scrierea unei carti tehnice ramane un mod firesc de valorificare a unui efort de documentare asupra unui subiect de specialitate.
-In aceea vreme am fost implicat in activitati didactice de ridicare a nivelului profesional al tehnicienilor din uzina, al tehnicienilor service si nu in ultimul rand, al studentilor de la Politehnica. Cartile acestea veneau sa umple pe cat posibil, lipsa acuta de bibliografie in domeniu, usurand mult sarcina mea.
-Un aspect pur personal al subiectului era si acela ca am incercat ca prin carti sa pot compensa lipsa doctoratului, unde n-am fost primit, datorita dosarului si a faptului ca nu eram nici membru de partid.
-Desi castigurile banesti ca urmare a scrisului de carti au fost si sunt nesemnificative, o carte de succes, vanduta in mai multe zeci de mii de exemplare, incepe sa fie interesanta. De asemenea, nu trebuie neglijat faptul ca o carte aparuta la o editura serioasa, poate aduce notorietate autorului.

Nini: Sunteti cunoscut ca un prolific autor de carti si articole tehnice. Cam cate carti de electronica ati scris, singur sau in colaborare cu un alt autor?

D-l Basoiu: In total, dupa socotelile mele, rezulta ca am scris peste 40 carti de electronica, in colaborare cu editurile: Tehnica, Teora si ELCO.

Nini: Va mai aduceti aminte care au fost primele carti publicate de d-voastra?

D-l Basoiu: Sigur ca da. Iti dau lista celor mai importante carti, cu anul aparitiei lor.

Carti de electronica publicate in perioada 1978-2005:
1. Selectoare de canale FIF tranzistorizate, 2 volume Mihai Basoiu Ed. Tehnica 1978
2. 20 scheme electronice pentru amatori, 2 volume Mihai Basoiu-Cicerone Costache Ed. Tehnica 1979
3. Receptia de calitate TV Mihai Basoiu-Mucenic Basoiu Ed. Tehnica 1983
4. Functionarea si depanarea televizorului in culori Mihai Basoiu-Mircea Gavriliu-Gunther Pflantzer Ed. Tehnica 1985
5. Videocasetofoane Mircea Radoi-Radu Mateescu-Mihai Basoiu Ed. Tehnica 1987
6. Receptia TV la mare distanta Mihai Basoiu Ed. Tehnica 1989
7. Antene si montaje de receptie TV Mihai Basoiu-Neculae Negut Ed. Tehnica 1989
8. Receptoare moderne TV color Mihai Basoiu-Cristina Costescu Ed. Tehnica 1993
9. DCC-casetofoane digitale Mihai Basoiu Ed. Tehnica 1998.
10. Receptia TV satelit Mihai Basoiu Ed. Teora 1992
11. Receptia noilor programe TV Mihai Basoiu Ed. Teora 1993
12. Prescurtari în limba engleza folosite in electronica Mihai Basoiu-Cristina Costescu Ed. Teora 1993
13. Cai de sunet in receptoarele TV Mihai Basoiu-Cristina Costescu Ed. Teora 1994
14. CD - compact disc Mucenic Basoiu - Mihai Basoiu-Eugen stefan Ed. Teora 1995
15. Televiziunea prin cablu Mihai Basoiu-Liviu Dimitriu Ed. Teora 1995
16. Circuite integrate TV, folosite in receptoare TV moderne , vol. I Mihai Silisteanu - Mihai Basoiu Ed. Teora 1995
17. Depanarea receptoarelor TV color Mihail Silisteanu-Mucenic Basoiu-Mihai Basoiu-Serban Naicu Ed. Teora 1996
18. Circuite integrate TV, folosite în receptoare TV moderne, vol. II Mihai Basoiu - Mucenic Basoiu - Mihai Silisteanu Ed. Teora 1997
19. Circuite integrate folosite in radioreceptoare si aparatura audio, vol. I Mihai Basoiu - Mihail Silisteanu-Mucenic Basoiu Ed. Teora 1998
20. Circuite integrate folosite in radioreceptoare si aparatura audio, vol. II Mihai Basoiu - Mihail Silisteanu - Serban Naicu Ed. Teora 2000.
21. Tubul cinescop Mihai Basoiu - Cezar Constantinescu Ed. Teora 1999
22. Circuite integrate tip jungle pentru televizoare color Mihai Basoiu - Mihail Silisteanu - Cristina Costescu Ed. Elco 1997
23. Prezentarea receptoarelor TV LG sasiu MC-OOAA Mihai Basoiu Ed. Elco 2002
24. Prezentare TVC NIPPON, sasiu M35 - M36 Mihai Basoiu Ed. Elco 2004
25. Catalog CI STV 0020 - SZV 9429 Mihai Basoiu Ed. Elco 2004
26. Catalog CI CX20034 - CXL5520M/P Mihai Basoiu Ed. Elco 2005

Nini: Care dintre ele considerati ca au fost cele mai apreciate de catre cititori?

D-l Basoiu: Din lista de mai sus, poate cea mai cautata a fost Receptia TV la mare distanta, publicata in 1989, unde erau date retete pentru imbunatatirea receptiei TV de la emitatoare aflate la distante foarte mari; era 1989, era Ceausescu, iar programul TVR dura 2 ore.

Nini: Ati terminat facultatea intr-o promotie de aur. Dintre fostii d-voastra colegi care s-au mai remarcat in domeniul electronicii sau radioamatorismului?

D-l Basoiu: Majoritatea colegilor de la sectia de electronica si Telecomunicatii au cochetat mai mult, sau mai putin cu amatorismul electronic, prin acesta fiind inteles in general aspectul practic, constructiv, al realizarii unor montaje functionale. Cum noi, urma sa devenim, teoretic cel putin, profesionisti intr-ale electronicii, se presupunea din start ca aveam indemanarea unui amator, chiar daca nu dispuneam si de pasiunea acestuia pentru subiect. Dintre colegii mei, retin doi radioamatori pasionati, pot spune doi redioamatori profesionisti, cu rezultate excelente in domeniu: Ilie Mihaescu YO3CO si Gheorghe Dragulescu YO3FU. Dintre restul colegilor, aproape jumatate, cei cu antecedente de elecronisti amatori au devenit electronisti profesionisti, iar restul s-au transformat in functionari si sefi administrativi. Nu trebuie uitati colegii ramasi in invatamant, actualmente profesori universitari.

Nini: Si, apropo de profesori, de care dintre profesorii d-voastra va mai amintiti?

D-l Basoiu: Am avut norocul si privilegiul sa am ca profesori, in marea lor majoritate, persoane de cea mai mare valoare tehnica si umana. Este greu, chiar imposibil, de facut un clasament, o lista completa a lor, din care motiv, am sa amintesc numai cativa, la intamplare si intr-o ordine aleatorie: Timotin, Gheorghe Cartianu, Sabac, Edmond Nicolau, Mihai Draganescu, etc.

Nini: Ce ne puteti spune despre inceputurile activitatii d-voastra profesionale, pentru ca viata d-voastra este legata de dezvoltarea electronicii romanesti?

D-l Basoiu: Intr-adevar, viata mea profesionala a fost legata de domeniul montajelor (etajelor) de inalta frecventa din receptoarele TV. In 1966, ca proaspat angajat al Sectiei de productie TV, una dintre primele mele sarcini a fost sa lamuresc cauza unui defect frecvent al televizoarelor cu rotactor, care se manifesta prin imposibilitatea acordului pe anumite canale. Pe scurt, am descoperit ca totul se datora uzurii mecanice a lantului fizic de reglaj. Toate piesele erau in toleranta admisa, insa in acelasi sens, asa incat in final, acordul mecanic, nu acoperea plaja de acord electric. De aici s-a hotarat trecerea la un selector tranzistorizat, pe care eu l-am proiectat, plecand de la un prototip al ing. E. Statnic. Acest selector realizat cu 3 tranzistoare PNP, a inlocuit rotactorul cu tuburi electronice in productia TV. Selectorul de canale tranzistorizat, marcheaza momentul trecerii tehnologiei de fabricatie a receptoarelor TV de pe tuburi electronice, pe semiconductoare.

Nini: Stiu ca in afara de electronica, ati avut si aveti mai multe hobby-uri. Ce-mi puteti povesti despre aceste pasiuni?

D-l Basoiu: Chestia cu hobby-urile este foarte serioasa la mine. Am tendinta sa iau totul in serios. Astfel, cat am lucrat electronica am realizat 4 inventii si mai multe montaje de RF ultra specializate. Cand am lucrat la ITC am realizat o inventie in domeniu, cu o metoda de compresie a datelor, iar acum, ca ma ocup de gastronomice, am in curs de cercetare, cred ca si de aprobare, o cerere de brevet pentru un otet aromat.
Tot referitor la hobby-uri, trebuie sa mai mentionez doua ceva mai vechi: sport de performanta, atletism, aruncarea sulitei, juniori la nivel de locul 3-4 pe tara si filatelie.

Nini: V-as ruga, daca se poate, sa-mi povestiti cate ceva despre cateva persoane pe care mai mult ca sigur ca le-ati cunoscut si pentru inceput v-as ruga sa incepeti cu Costache Cicerone. Stiu ca l-ati avut coleg la Uzinele Electronica; cum ati colaborat cu dansul?

D-l Basoiu: Cu Costache Cicerone, sau Coco, pentru prieteni, am fost coleg de facultate apoi, de servici si pot spune ca si prieteni de la inceput. Pentru mine, Coco este cel mai valoros profesionist roman in electronica, domeniile receptoare radio, TV si Telecomunicatii. A proiectat si pus in fabricatie radio receptorul GLORIA, primul radio receptor adevarat produs de Electronica, la care scurtele se receptionau suparator de bine pe atunci.

Nini: Ce puteti sa-mi spuneti despre receptorul RX 2000.

D-l Basoiu: Coco a proiectat radio receptorul profesional RX 2000, o bijuterie a tehnicii anilor 1980, care n-a fost fabricat, tocmai datorita performantelor sale superioare celor 4-5 receptoare straine cu care l-am putut compara. M-am jucat cu acest radio receptor in faza de prototip, insirat sub forma de module functionale pe masa de lucru a lui Coco.

Nini: Dar despre instaltiile de receptie TV, numite antene colective?

D-l Basoiu: A proiectat si pus in fabricatie sistemele de receptie radio si TV pentru blocurile de locuit, cunoscute sub numele de antene colective. Aici problemele au fost mai complicate. Sarcina realizarii sistemelor a aparut de sus si cu niste termene foarte scurte, echipa care se ocupase inainte nerealizand practic nimic in vreo 2 ani. Sarcina a cazut pe capul meu, care conduceam laboratorul de Selectoare de canale. In discutiile cu conducerea Uzinei, am cazut la intelegere ca preiau proiectul cu cateva conditii:
-il detaseaza pe Coco la laboratorul meu;
-toate aspectele birocratice si formale ale proiectului sunt rezolvate prin intermediul meu, Coco avand efectiv alergie la aspectele mai putin tehnice ale proiectarii;
-program de lucru, liber si nenormat pentru Coco. Inchipuiti-va in perioada aceea ceausista, un proiectant care avea program absolut de voie. Ce nu intelegea lumea, era faptul ca Coco lucra efectiv 10-12 ore pe zi, acasa la el, unde avea un laborator, la fel de bine dotat ca cel de la uzina. Bineinteles ca proiectul a fost realizat la termen, antenele colectiva au proliferat in toata tara, iar Coco a avut grija sa-si pastreze libertatea programului in continuare.

Nini: Ce-mi puteti povesti despre d-l George Racz, un alt coleg de uzina cu d-voatra. Cat de bine l-ati cunoscut?

D-l Basoiu: George Racz era ceea ce se poate numi, o figura. Cand am ajuns in Electronica, era specialistul nr. 1 in metrologie. Seful metrologiei era ing. Halaicu, tatal viitorului primar al Bucurestiului. Era un tip cu un simt al umorului deosebit de dezvoltat, care nu inghitea prostia si impostura. Era foarte pretentios cu noii veniti in Uzina si te accepta numai dupa ce era convins ca esti OK atat profesional, cat si sub aspect caracter. L-am apreciat si respectat mult. Se pare ca povestile despre sangele sau albastru nu erau numai povesti.

Nini: D-voastra, ca specialist, cum vedeti tehnicile moderne care au patruns si in receptoatele de TV?

D-l Basoiu: Receptoarele TV tind sa ajunga actualmente o parte a sistemului de comunicatii personal, care in afara functiei de receptor TV, va contine si alte functii, dintre care enumar: receptor radio, telefon, calculator, sistem memorare-redare audio, video.

Nini: Federatia noastra impreuna cu asociatia Pro Radio Antic a organizat cateva manifestari (simpozioane, intalniri, expozitii) dedicate istoriei Uzinei Electronica. D-voastra care ati cunoscut din interior evolutia acestei uzine nu va ganditi sa va scrieti amintirile, istoria?

D-l Basoiu: Deocamdata nu ma consider cu nimic superior, sau bun de dat exemplu pentru a-mi scrie amintirile. Eu n-am fost decat un profesionist, care am mers cu originalitatea pana la nivelul de a profesa meseria pe care am ales-o si pentru care am fost pregatit. Mai curand m-ar interesa sa scriu cateva eseuri despre viata, pentru a intra in randul lumii, adica sa ma apropii de un domeniu care nu este al meu, filosofia si sa emit pareri.

Nini: Ce puteti sa-mi spuneti despre starea actuala a industriei electronice romanesti?

D-l Basoiu: Distrugerea industriei electronice dupa 1990 n-a fost un act de incompetenta si/sau prost management, ci un act constient, bine gandit si bine coordonat. Aceasta a fost situatia intreprinderilor electronice cu care am lucrat si pe care am pretentia ca le-am cunoscut bine: Electronica, Electronica Service, IPRS Baneasa. Mai mult chiar, la IPRS am vazut din interior lucrurile; le-am trait, chiar. In 2001, am fost numit in Consiliul de Administratie al intreprinderii din partea Conventiei Nationale. Acolo l-am avut coleg de CA pe ing. Vintila Popescu, fost ing. sef la Electronica. Impreuna cu intreg CA ne-am straduit sa salvam IPRS-ul, sa-l facem sa supravietuiasca, desi se simtea o puternica opozitie din partea acelora care ar fi trebuit sa apere interesele statului. Dupa 2004, dl. Popescu si cu mine am fost inlocuiti in CA de doua doamne, una dintre ele directoare la abator iar cealalta am auzit ca ar fi fost jurista sau economista pe la cooperatie. Dupa ce au scapat de noi, IPRS-ul a fost privatizat, facut practic cadou unui arab pentru o suma mult mai mica decat valoarea terenului de aproape 10 ha de la Baneasa.

Nini: Puteti sa-mi spuneti cateva intamplari de pe vremea cand erati salariat la Electronica?

D-l Basoiu: Toate receptoarele TV fabricate de Intreprinderea Electronica in perioada 1969-1990 (inclusiv marea majoritate a celor exportate) contin cateva module (etaje functionale) proiectate de mine. Imi amintesc doua situatii care m-au nemultumit personal foarte tare in perioada in care am fost angajatul I. Electronica. Prima a constat in faptul ca desi eu am fost proiectantul selectorului de canale FIF norma Americana fabricat in Chile, sub licenta noastra, la asistenta tehnica, acolo, a plecat un alt coleg. Acelasi lucru s- a intamplat si cu selectorul pentru Corea, si pentru China, etc. Nu cred ca numai dosarul a fost de vina. O a doua situatie care m-a deranjat, in aceeasi perioada, a fost raspunsul OSIM la o propunere de inventie referitoare la compresia de date (MA). In raspuns s-a mentionat ca nu este interesanta si nu poate fi utilizata. Peste cativa ani, principiul propus de mine si respins de OSIM era folosit la compresia MAC folosita la transmisiile TV prin satelit; inca o prioritate romaneasca pierduta.

Nini: Cum ati ajuns sa va ocupati de receptia TV la mare distanta?

D-l Basoiu: In perioada anilor 1984-1990 eu si laboratorul pe care il conduceam ajunseseram la o amnumita celebritate in domeniul receptiei TV la mare distanta, cu atat mai mult, cu cat atunci mi-a aparut si o carte cu acest subiect. Ca totdeauna, celebritatea ne-a costat mult efort si timp. Mai multi membrii ai CC al PCR si ministrii ceausisti care locuiau in zona Primaverii doreau sa prinda bine programele TV bulgaresti, dar antenele nu trebuiau sa fie vazute de pe strada, asa ca era necesara montarea lor in locuri bine mascate si chiar in podul vilelor. De aici necesitatea unor sisteme de receptie unicat si prinderi speciale de antene. In acest mod am cunoscut multi dintre sfintisorii comunisti, care intre noi fie vorba, aveau un cu totul alt comportament in particular, decat cel oficial.

Nini: Ce s-a intaplat cu Punctul galben?

D-l Basoiu: Punctul galben este o intamplare care ilustreaza foarte bine caracteristicile productiei de masa cu posibilele sale efecte serioase, la orice mica perturbare (stress) a tehnologiei. Era vorba de un export masiv de TV in China, prin 1983. Intr-o zi de dumnica (se lucrau duminicile pentru ca era necesara o foarte mare cantitate de televizoare) si lucrul s-a blocasera datorita lipsei selectoarelor de canale. Imediat este cautat proiectantul, adica eu si adus la uzina. Fara voie devin detectiv si descopar misterul. Pentru a fi mai usor urmarite pe banda de lucru, selectarele pentru China erau marcate in afara codului alfanumeric de 9 cifre si litere si cu un punct de culoare galbena. Accidental, la un moment, vopseaua galbena terminandu-se, selectoarele China au fost fie nemarcate cu vopsea, fie marcate cu un punct rosu (initiativele maistrilor de pe fluxul de fabricatie). Din momentul aparitiei blocajului, pana ce s-a reluat fabricatia au trecut mai bine de 4 ore din schimbul 1, deci o nerealizare de plan de cca. 500 TV, deci posibil sabotaj; de aici au aparut suspiciuni si ancheta de la sectorul PCR, etc. Totul de la o picatura de vopsea galbena.

Nini: Imi puteti enumera pe cativa dintre colaboratorii d-voastra?

D-l Basoiu: In activitatea mea la I. Electronica, am avut norocul si privilegiul sa colaborez cu o serie de OAMENI dintre care unii, specialisti de prima clasa in electronica. Lista lor ar trebui sa cuprindaa cateva mii de nume, dintre care n-ar trebui sa lipseasca muncitorii sectiilor care fabricau produsele proiectate de mine si colaboratorii externi: IPE Arges, IPRS Baneasa, Ferite Urziceni, ICME Bucuresti. Dintre cei mai apropiati colaboratori din Electronica mentionez:
-Eugen Statnic Inginer sef/proiectare (Germania);
-Sanda Popescu Sef Atelier Cercetare Proiectare TV;
-Mihai Silisteanu (+);
-Gheorghe Zamfir (+);
-Gheorghe Silver Plesca pensionar;
-Gabriel Meca (SUA);
-Cornel Banulescu (SUA);
-Costache Cicerone;
-Marian Stan (SUA);
-Tiberiu Vasiliu pensionar;
-Daniel Macabinski pensionar;
-Radu Pitigoi (SUA);
-Alexandru Costescu;
-Cristina Costescu;
-Eugen Stefan;
-Nicolae Negut;
-Cezar Constantinescu pensionar;

Nini: In trecut ati mai avut si alte preocupari?

D-l Basoiu: In afara de electronica am mai avut si alte preocupari si hobby-uri:
-olimpic nivel national la matematica si fizica, pe durata liceului;
-sport de performanta atletism, loc 3 la concursuri nationale juniori;

Nini: Cu ce va ocupati la ora actuala?

D-l Basoiu: Sunt pensionar. Nu ma mai ocup de electronica, ci printre altele, m-am apucat sa scriu carti de bucate ca rezultat al unui mai vechi hobby: prepararea mancarurilor, traditionale, prilej cu care am stocat mai multe mii de retete culinare romanesti si straine. Am publicat deja cinci si sunt in curs de finalizare a celei de a sasea.
Hobby-urile mele actuale sunt pictura (grafica) si completarea a mai multe colectii, dintre care cu doua ma pot lauda (pe bune!!!):
- colectii de fluierice si jucarii din ceramica, peste 500 obiecte);
- colectie de clopote si clopotei pentru animale, peste 200 exemplare;
- colectie filatelica;
- colectie icoane vechi pe lemn si crucifixuri, modesta, in jur de 30 obiecte.

Mai multe poze ocazionate de acest interviu se gasesc in albumul: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Un%20prolific%20scriitor%20de%20carti%20de%20electronica%20Mihai%20Basoiu/index.html

Articol aparut la 13-8-2011