100 de ani de relații diplomatice între România și Japonia

Muzeul Național de Istorie a României a deschis expoziția „100 de ani de relații diplomatice între România și Japonia”. Proiectul expozițional a fost organizat de Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe în parteneriat cu Ambasada Japoniei și Muzeul Național de Istorie a României și marchează aniversarea centenarului relațiilor diplomatice dintre cele două state.

Evenimentul a avut loc cu ocazia Zilei Naţionale a Japoniei, miercuri, 23 februarie 2022, începând cu orele 16:30, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, Bucureşti. Accesul s-a facut pe bază de invitație, cu respectarea normelor sanitare în vigoare.

Vernisajul a avut loc în prezența E.S. Dl. Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în România, și a altor reprezentanți ai corpului diplomatic, precum și a unor înalți demnitari români.

Aniversarea a 100 de ani de relații diplomatice între România și Japonia prilejuiește evidențierea strânsei legături istorice dintre cele două țări, care este reflectată în cadrul expoziției prin prisma principalelor domenii de cooperare româno-japoneze.

Primele contacte dintre suveranii celor două țări datează de la finele secolului al XIX-lea, dezvoltându-se accentuat în perioada interbelică (1919-1939), odată cu vizita Principelui Carol în Japonia (1920), reluarea activității Legației României la Tokyo (iunie 1921), sub conducerea lui Edgar Mavrocordat, și deschiderea Legației Japoniei la București (martie 1922), primul șef al acesteia fiind Genshiro Nishi. În cadrul expoziției sunt incluse numeroase documente și fotografii pe această temă, provenind din fondurile aflate în păstrarea Arhivelor Diplomatice ale Ministerelor Afacerilor Externe român și japonez.

Expoziția prezintă activitatea a doi diplomați de excepție acreditați la Tokyo și respectiv, București: Gheorghe Băgulescu (1890-1963), autor al unor lucrări remarcabile dedicate culturii japoneze și posesor al unei colecții impresionante de artă japoneză, respectiv Chiune Sugihara (1900-1986), căruia în anul 1984 i-a fost conferit titlul de „Drept între Popoare” de către Institutul Memorial al Holocaustului „Yad Vashem” din Ierusalim.

De asemenea, au fost expuse mai multe obiecte de mare valoare din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, care evidențiază relațiile româno-japoneze (ordine și decorații, brevete, opere de artă).

Contactele politice dintre cele două țări au o istorie bogată și sunt prezentate în detaliu în cadrul proiectului expozițional, în ultimele două decenii înregistrându-se o intensificare a acestora, marcată prin patru vizite oficiale la nivel de președinte în Japonia (ultima în 2019, cu ocazia ceremoniei de urcare pe tron a împăratului Naruhito) și prima vizită a unui premier japonez în România (2018).

În cadrul expoziției sunt prezentate principalele repere în relațiile comerciale și economice româno-japoneze, care au cunoscut o amplă dezvoltare după stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări.

Relațiile culturale româno-japoneze sunt reflectate în expoziție și relevă prezența și prețuirea de care se bucură cultura japoneză în România. Numeroase opere ale autorilor japonezi au fost traduse în limba română începând din anul 1900, iar în ultimele decenii traducerile au fost efectuate de către traducători specializați în limba și literatura japoneză, având studii de specialitate efectuate în România sau în Japonia.

Evenimentul de deschidere a expoziției a inclus un moment artistic - poetic și de euritmie - susținut de către Flavia și Taisuke Sasaki. Cei doi artiști au recitat în japoneză „La Steaua” și „Somnoroase păsărele”. Versurile lui Mihai Eminescu au fost prezentate publicului într-o manieră originală, inedită, fiind interpretate prin gesturi euritmice.

Sursa: Muzeul Național de Istorie a României

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/100%20de%20ani%20de%20relatii%20diplomatice%20intre%20Romania%20si%20Japonia/index.html