Orasul Radauti

Radauti (in germana Radautz, maghiara Radóc, idis ראַדעװיץ adica Radevits, poloneza Radowce, ucraineana Радівці/Radiwzi) este un municipiu din judetul Suceava. Localitatea este asezata in judetul Suceava, in partea nordica a acestuia, la o distanta de 38 km de orasul Suceava. Accesul este facil, 15 km pe DN2H de la drumul european E85 si se mai poate ajunge din 17 octombrie 1889 si pe linia ferata secundara Dornesti-Radauti-Putna.

Teritoriul de astazi al orasului Radauti, cat si imprejurimile sale, au fost locuite inca din timpurile preistorice. Se crede ca oamenii au venit la vale de pe dealurile din estul depresiunii, dupa retragerea apelor si asanarea mlastinilor. Padurile necuprinse ofereau omului preistoric vanat, iar apele, mai ales cele din regiunea Ochiurilor, erau bogate in peste. In vadul Sucevitei, langa fostul sat Vadul Vladicii, au fost descoperite primele unelte, primele urme ale locuirii pe aceste meleaguri. Traditiile locale vorbesc despre voievodul Radomir, de la care si-ar avea numele sau: Radomirovti, prescurtat Radovti, de unde Radauti. O alta varianta ar fi si aceea dupa care numele Radauti ar veni de la latinul Rothacenum, unde romanii, dupa cucerirea Daciei, ar fi intemeiat aici o puternica si organizata colonie; sau cea de a treia varianta: Radauti provine de la “satul bucuriei” sau “satul sfatului” = rada . O alta legenda, intalnita in depresiunea Radautilor, evoca existenta unei anumite Uta si a fiului ei Radu (Radul Utei).

Radauti – prima necropola a Moldovei

In cadrul Bisericii Manastirii din municipiul Radauti sunt ingropati primii 5 domni ai Moldovei. De mentionat ar fi si o interesanta piatra funerara din exteriorul biserii ce apartine unui oficial austriac, decedat la inceputul secolului XIX.

Radautiul este una dintre cele mai vechi asezari din Bucovina, iar inceputurile sale se pierd in negura timpului. Despre trecutul sau sta marturie biserica Manastirii Bogdana, ctitorita de voievodul Bogdan in a doua jumatate a veacului XIV-lea, catedrala primei Mitropolii a Moldovei.
Cu o vechime de peste 600 de ani, localitatea a cunoscut perioade de inflorire si decadere, avant si stagnare. De-a lungul timpului Radautii a fost sat al Episcopiei de pe langa biserica Bogdana, in 1775 Radautiul avea o populatie de 132 de familii, ulterior in 1.817 numara 1.683 de locuitori, iar in 1819 devine targ. Populatia creste vertiginos, astfel ca in 1831 ajunge la 3.666 de locuitori din care 1.835 ortodocsi, 1.357 romano catolici, 367 mozaici si 107 protestanti.
In 1852 Radauti devine oras, cu 9.200 locuitori, iar in 1880 populatia ajunge la 11.162 locuitori. Dezvoltarea economica a determinat si sporirea populatiei, ajungand in 1900 la 14.403 de locuitori, iar in anul 2002 la 27.754. In 1994 Radauti devine municipiu, si in anul 2008 populatia a ajuns la 30.000 locuitori. In ultima jumatate a secolului trecut orasul a cunoscut o ampla dezvoltare economica sub aspect industrial, agricol, comercial, unitati ale cooperatiei mestesugaresti, urbanistic cit si social-cultural.
Vizitatorul ce a poposit pe meleagurile Radautene va fi incantat de parcurile frumos amenajate, se va reculege la necropola primilor voievozi de la manastirea Bogdana, in Catedrala din centrul orasului, se va bucura de maiestria si frumusetea obiectelor expuse in muzeul etnografic, de ceramica smaltuita a mesterilor din familia Colibaba. Herghelia din oras cu caii de rasa constituie un interesant punct turistic.
In Radautiul de azi se profileaza importante constructii de blocuri si locuinte, iar in ultimii ani a sporit numarul lacasurilor de cult din cartiere. Turistii pot beneficia de conditii excelente de cazare si masa la hotelurile si pensiunile din oras. Radautiul se afla in centrul unui nod de trasee turistice spre manastirile: Putna, Sucevita, Moldovita, Voronet, si Gura Humorului .

Prima atestare documentara a localitatii Radauti apare intr-un hrisov din 16 noiembrie 1393 a domnitorului Roman Musat. Urme arheologice din epoca pietrei si civilizatiei geto-dace situeaza vechimea localitatii in perioada de formare a poporului roman si a limbii romane. Dupa unii istorici Radautiul ar fi fost cunoscut ca asezare stabila inca din timpul dacilor sub denumirea de ROTTACENUM – data de ostasii garnizoanei romane de peste raul Siret. Radautiul face parte din vechile domenii voievodale, presarat cu locase de cult de diferite confesiuni, care convetuiesc in buna intelegere si pace si care sunt demult destinatii de pelerinaj si de incantare.

Data de 6 iulie este ziua oficiala a municipiului, in amintirea primului document istoric, din anul 1413, de pe vremea lui Alexandru cel Bun, in care apare denumirea de Radauti.

In 1819 Radautiul a primit certificatul de „targ”, in 1852 a trecut la rangul de „oras”, in 1854 se numea „centru districtual”, intre 1854 si 1944 a fost capitala de judet, iar intre 1952 si 1968 a fost sediu de raion in cadrul judetului Suceava. Perioada 1968-1990 a insemnat pentru Radauti o perioada de inflorire, de dezvoltare accentuata devenind principala zona, dupa municipiul Suceava, ca importanta economica, turistica, suprafata si numar de locuitori, incununata de conferirea statutului de „municipiu”. Orasul Radauti este o veche asezare, care adaposteste cea mai veche necropola a voievozilor moldoveni: „Biserica Bogdan Voda”.

Despre primele inceputuri ale acestei localitati sunt putine documente. Asupra numelui orasului Radauti iarasi parerile sunt impartite si difera. Se stie insa ca pana in anul 1819 Radauti era un sat episcopal. Dupa 1775, cand Bucovina a fost cedata imperiului austro-ungar, autoritatile administrative ale acelei puteri au constatat ca zona Radautilor este prielnica cresterii cailor. Datorita acestui fapt, autoritatile austro-ungare au infiintat la Radauti o herghelie care crestea cai ce erau folositi de curtea imperiala. De dezvoltarea acestei herghelii a depins in mare masura si dezvoltarea satului episcopal Radauti. In 1819 satul este ridicat la rangul de targ sub denumirea de „Gemeinde Radautz” apoi in 1850 la rangul de oras „Stadt Radautz”. De la 1918, dupa unirea Bucovinei cu Romania asezarea devine orasul Radauti. Localitatea a facut parte in timpul stapanirii austriece din „cercul” „bezirk Radatautz”, iar dupa 1918 din judetul Radauti, raionul Radauti iar in prezent judetul Suceava.

Sursa: Wikipedia, INBUCOVINA.RO, Arhivele Nationale Directia Judeteana Suceava a Arhivelor Nationale - Fondul: Primaria Orasului Radauti.

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici:  http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Orasul%20Radauti%2006.08.2012/index.html