Este foarte interesant de ascultat povestea acestui om care pana la varsta actuala de 85 de ani a trecut prin nenumarate incercari ale vietii, incercari pe care le-a trecut cu succes. A trecut prin ororile razboiului, i-a decedat prima sotie, soarta l-a purtat prin mai multe orase, a devenit radioamator si s-a zbatut sa-i atraga si pe altii in aceasta lume minunata a radioului. Nea Costica, cum ii spun prietenii, a infiintat primul radioclub din Campulung Muscel si a fost instructor radio la "Casa pionierilor" din oras.
YO3CCC: Data si locul nasterii?
YO3ALR: 8 iulie 1924, Cartierul Tei, Bucuresti.
YO3CCC: Ce ne puteti spune despre d-voastra incepand din copilarie?
YO3ALR: De mic mi-a placut mecanica si dupa 7 clase am ajuns ucenic la "Garajul Leonida". De aici am plecat pe front in URSS cu "Atelierul mobil". Am revenit in tara la Iasi unde am fost ranit destul de grav la un picior, necesitand internarea si o interventie chirurgicala. Cand nici nu ma vindecasem complet am fost evacuat cu un tren sanitar si am ajuns la Vinita judetul Arad. Am plecat din nou pe front si am ajuns pana la Praga, a urmat apoi armistitiul si am plecat pe jos inapoi inspre casa trecand prin numeroase peripetii.
YO3CCC: Ce ati facut in continuare dupa revenirea acasa?
YO3ALR: M-am angajat la "Uzinele Malaxa" (ulterior "Uzinele 23 August") iar dupa o perioada m-am insurat si m-am mutat la Campulung Muscel, iar in 1952 m-am angajat la "Intreprinderea Mecanica Muscel" (IMS) ca muncitor mecanic la sectia de reparatii mecanice. Mai tarziu, cand fabrica s-a dezvoltat a devenit ARO - Campulung. Primele motociclete construite aici au fost facute de subsemnatul.
YO3CCC: Cand ati avut primul contact cu radioamatorismul?
YO3ALR: Aici, la Campulung Muscel l-am cunoscut pe Istrate Constantin - YO7ABK care mi-a insuflat microbul pentru radio si impreuna cu Petrica Radulescu - YO7ABG am devenit radioamator receptor.
YO3CCC: Cand ati devenit si emitator?
YO3ALR: In 1965 am dat examen pentru clasa a-III-a. Am infiintat primul radioclub din oras si prin procesul verbal nr.3 (se gaseste scanat intre celelalte poze) am primit aparatura radio defecta ca sa o reparam si sa o folosim la clubul proaspat infiintat - YO7KFC al "Uzinei mecanice ARO - Muscel".
YO3CCC: V-ati apucat imediat de emisie de cum ati primit autorizatia?
YO3ALR: Dupa autorizare am facut niste teste si am fost reclamat de un vecin ca perturb undele medii. In baza acestei reclamatii am fost invitat sa ma prezint in regim de urgenta cu autorizatia de functionare a statiei de radioamator. Se specifica ca sunt invitat pentru controlul autorizatiei dar de fapt am fost chemat pentru ridicarea ei. A urmat apoi un memoriu facut de mine catre "Ministrul Postelor si Telecomunicatiilor"; a intervenit pentru mine Serbanoiu Mihail - YO7VO, seful radioclubului din Pitesti - YO7KFA si asa mi-am recapatat autorizatia.
YO3CCC: Ati ajutat si alti pasionati de radio sa devina radioamatori?
YO3ALR: Impreuna cu Toader Marius - YO7BBE (un mare sufletist) am infiintat cursuri de initiere pentru obtinerea autorizatiei de radioamator.
YO3CCC: Puteti sa enumerati cativa radioamatori care sunt "opera" d-voastra?
YO3ALR: Desigur: Mihai - YO7BEM, YO7BKT, YO7BKU.
YO3CCC: Ce alte activitati, tot pe plan radioamatoricesc ati mai avut?
YO3ALR: Tot in aceea perioada am fost si instructor radio la "Casa pionierilor" din oras. Tot impreuna cu Marius -YO7BBE am organizat "Campionatul National de Radiogoniometrie" in Campulung Muscel. Participam in concursurile de UUS din portabil de pe varfuri de munte.
YO3CCC: Din discutiile avute cu d-voastra intr-o intalnire anterioara am inteles ca ati ajuns un mare "specialist" in uzina ARO.
YO3ALR: Ai inteles bine. Dupa ani buni si dupa multe stradanii am ajuns specialistul fabricii in domeniul hidro-electro-pneumatic si am fost numit seful statiei de compresoare. Tot eu ma ocupam cu punerea in folosinta a utilajelor noi sosite din strainatate cat si cu instruirea personalului ce urma sa deserveasca instalatia respectiva.
YO3CCC: Cum v-ati procopsit cu triciclul marca "Frisky"?
YO3ALR: In aceea perioada ni se aduceau in uzina tot felul de autoturisme straine; le dezmembram pentru a ne inspira, dupa care le montam la loc. Vazand o asemenea "jucarie" cu un motor de numai 350cm.c., doua locuri si cu trei roti a fost dragoste la prima vedere si in consecinta am facut o cerere la conducere ca sa o achizitionez eu, lucru care s-a si intamplat.
YO3CCC: Cand ati revenit in Bucuresti?
YO3ALR: In 1972 am revenit in capitala; am fost transferat in interes de serviciu la "Uzina de Utilaj Chimic"-Buc. Fiind incadrat in echipa de Service-Automatizari am fost detasat la Oltcit-Craiova, Fabrica de ulei-Podari si Lastun-Timisoara.
YO3CCC: Am vazut ca sunteti pasionat sa colectionati QSL-uri si diplome.
YO3ALR: Da, dar in limita timpului disponibil pe care l-am avut.
YO3CCC: Mi s-a parut foarte interesant textul de pe spatele diplomei jubiliare "Clopotul 50", fapt pentru care l-am si scanat. Mai aveti si alti radioamatori in familie?
YO3ALR: Sotia, Paula, este si ea autorizata si are indicativul YO3HIO. Si inca ceva, o sa-ti dau cateva fotografii la care tin foarte mult sa le scanezi, fotografii care au fost facute cu ocazia unei vizite in SUA unde m-am intalnit cu George WB2AQC si cu Iulica VE2AWW; o sa-ti mai dau si alte fotografii de la diverse intalniri radioamatoricesti. De asemenea am mai gasit o fotografie a lui Popescu Mircea YO7-6010, care s-a facut radioamator de receptie sub indrumarea mea; ulterior a devenit radioamator de emisie-receptie cu indicativul YO4WP. A absolvit Liceul Mircea cel Batran, a devenit comandor de nava si a fost "cumparat" de la statul roman de catre o printesa din Danemarca; se intampla inainte de 1989.
Interviul a fost realizat in data de 5 noiembrie 2009.
Mai multe poze se pot gasi in urmatorul album: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Sa%
Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer