Primul pod din beton armat

Gogu Constantinescu a avut o viata grea in copilarie. In 1896, la varsta de numai 15 ani, tatăl său a trecut la cele vesnice. În 1899 si-a luat Bacalaureatul şi apoi s-a înscris la Şcoala de poduri şi şosele, pe care o va termina 5 ani mai târziu ca şef de promoţie, in 1904. A obtinut cea mai mare notã luata pânã atunci: 18,56, nota maximã fiind 20.

Chiar daca era foarte tanar in aceea vreme, Gogu Constantinescu si-a dat seama ca betonul armat va fi un mare succes in constructii.

Inca de pe timpul studenţiei a început să demonstreze utilitatea unui nou material de construcţie la acea vreme: betonul armat. Prin proiectul de absolvire, încearcã sã demonstreze avantajele noilor materiale si tehnologii si a calculat un pod din beton armat, dupã o metodã proprie.

Chiar daca profesorul de poduri Anghel Saligny le-a atras atentia elevilor sãi sã nu foloseascã betonul deoarece este un material nesigur si chiar periculos, tânărul inginer a publicat în 1904 un calcul teoretic propriu privind betonul armat. La putin timp, in 1905, a publicat si teoria de calcul ce a permis construcţia primelor poduri în arc. Chiar daca acest material mai fusese folosit, printre altii si de Anghel Saligny, teoria betonului armat, nu era inca bine pusã la punct. In Europa, câteva constructii realizate în acea perioadã, s-au dãrâmat: in 1890, în timpul constructiei, la Praga un pod cu 23 m deschidere, in 1900 podul „Celestial Globe” de la Expozitia Universalã din Paris, iar in 1903 un hotel din Basel.

In anii care au urmat, a fost printre primii care a folosit betonul armat în construcția clădirilor din România si aici putem enumera: Cazinoul din Constanța, Castelul de apă de la Periș (judetul Ilfov), podurile din beton armat cu deschideri intre 40 si 60 m de peste râul Siret si Adjud, Răcătău, Roman, Dolhasca, podurile de la Lainici cu doua arce, Palatul Patriarhiei, Hotelul Athénée Palace, Marea Moschee din Constanța (Moscheea Carol I). Au urmat: Camera de Comerţ, Ministerul Lucrărilor Publice, Stadionul Sporturilor.

Marele merit al lui Gogu Constantinescu este cã a reusit sa elaboreze o teorie corectã a betonului armat, dar si o metodã originalã de calcul a boltilor încastrate. La început, aceasta metoda a fost verificatã, în 1906, prin constructia podului cu arc cu des­chiderea de 16 m peste lacul din Parcul Libertatii (actualmente Parcul Carol I) din Bucuresti. Tot in 1906, a aparut o problema la un perete ce inconjura Camera Deputatilor, iar Gogu Constantinescu a fost solicitat sa o rezolve; avea numai 25 de ani! Problema a fost rezolvata prin realizarea unei centuri de beton armat, dar si prin constructia unor plansee tot din beton armat. Cand lucrarea a fost terminata, deputatilor le-a fost frica sa intre in cladire, deoarece se temeau ca nu cumva sa se prabuseasca cladirea. Au trecut peste 100 de ani si constructia inca rezista!
Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Primul%20pod%20din%20beton%20armat/index.html