La circa 90 km de Craiova, în sud-vestul județului Dolj, se află municipiul Calafat, port la Dunăre, situat pe malul stâng al fluviului, în Câmpia Ciuperceni (subunitate a Câmpiei Băileștilor), la granița cu Bulgaria.
Așezarea, prin poziție, a avut din vremuri vechi rolul de schelă (punct vamal) și de antrepozit comercial al genovezilor.
Potrivit site-ului primăriei municipiului, B.P.Hasdeu a fost primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a Calafatului medieval, idee împărtășită și de A.D. Xenopol. Alți istorici, printre care C.C. Giurescu și Nicolae Iorga, susțin însă originea bizantină a numelui așezării.
Conform unei legende locale, Calafatul ar fi fost inițial o colonie de pescari. În secolul al XI-lea (1040-1042), un oarecare Mihail Calafat, meșter în arta călăfătuirii, găsind pe aceste meleaguri un loc propice îndeletnicirii sale, ar fi înființat, pe malul Dunării, un atelier pentru repararea și smolirea corăbiilor. Navigatorii bizantini, iar apoi și cei genovezi, atrași de iscusința meșterului, au început să-și aducă aici vasele pentru a fi reparate. Așa cum arată legenda, locul unde se făcea călăfătuirea era debarcaderul de lângă această așezare care, ulterior, a primit numele de Calafat.
Menționată documentar la 5 august 1424, ca punct de vamă (Vama de la Calafat), la trecerea Dunării, pentru grâne, sare, vite, vin, ceară, miere, localitatea devine, în secolele XV-XVI, cel mai important loc de tranzit pentru comerțul Țării Românești cu Peninsula Balcanică.
La mijlocul secolului al XIX-lea, așezarea a fost ridicată la rangul de oraș, de către domnul Barbu Știrbei.
De aici, de la Calafat, la 26 aprilie/8 mai 1877, armata română răspunde tirurilor de artilerie turcești, bombardând Vidinul, aflat pe malul opus al Dunării, declanșându-se, astfel Războiul de Independență.
În prima jumătate a secolului XX, industria din Calafat se dezvoltă lent, agricultura rămânând preocuparea de bază a locuitorilor. În anii socialismului, orașul cunoaște o dezvoltare economică importantă odată cu amplasarea în localitate a unor obiective economice precum Fabrica de Conserve, Întreprinderea ''Textila'' sau Întreprinderea de Biosinteze.
La 14 iunie 2013, a fost inaugurat Podul Calafat-Vidin, al doilea peste Dunăre între România și Bulgaria. Podul dintre Calafat și Vidin, denumit ''New Europe Bridge'', este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă orașul german Dresda de orașul Istanbul din Turcia. Are o lungime de aproximativ 2 kilometri, 4 benzi rutiere (două pe fiecare sens), o linie simplă de cale ferată, două trotuare și o pistă pentru bicicliști (primul podul care face legătura peste Dunăre între România și Bulgaria se numește Podul Prieteniei și leagă malul sudic bulgăresc de malul nordic românesc, și respectiv orașele Ruse și Giurgiu).
Cei care poposesc în Calafat pot vizita bisericile ''Sfântul Nicolae'', ''Adormirea Maicii Domnului'', ''Izvorul Tămăduirii'', monumentele închinate memoriei luptătorilor din Războiul de Independență din 1877 (printre care se impun Monumentul Independenței, Monumentul lui Cobuz), Muzeul de Artă și Etnografie (adăpostit de Palatul Marincu, ridicat între anii 1906-1908, după planurile arhitectului Constantin Rogalschi).
Orașul, declarat municipiu la 24 septembrie 1996, include în componența sa administrativă satele: Ciupercenii Vechi, Basarabi și Golenți. La recensământul din 2011 număra 17.336 locuitori.
Sursa: AGERPRES
M-am bucurat ca dupa 10 ani am putut sa vizitez din nou orasul Calafat si imprejurimile. Am facut mai multe albume cu fotografii, dupa cum urmeaza:
- Municipiul Calafat – 23 iulie 2018 http://nini.qsl.ro/yo3ccc/
- Plaja de la Calafat – 23 iulie 2018 http://nini.qsl.ro/yo3ccc/
- Municipiul Calafat - 25 iulie 2018; am inceput albunul cu fotografiile de la Monumentul Eroilor Razboiului de Independenta din Calafat
http://nini.qsl.ro/yo3ccc/
- Iesirea din Calafat catre Bucuresti – 23 iulie 2018 http://nini.qsl.ro/yo3ccc/
Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer