Simpozionul “Realizari tehnico-ingineresti feroviare”

Miercuri, 16 Mai 2012, la Muzeul Cailor Ferate din Bucuresti a avut loc simpozionul “Realizari tehnica-ingineresti feroviare”.

Vorbitorii au fost urmatorii:

- La deschiderea simpozionului:

1. Ardelean Dionisie Daniel -  Director General al Centrului National de Calificare si

Instruire Feroviara – CENAFER

2. Dumitrescu Claudiu - Director din partea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii

- Prezentare power point  ”Lucrări inginereşti în domeniul feroviar de-a lungul

timpului”

Dorobantu Mircea – Director din cadrul CENAFER

- diplome de onoare

Vorbitori:

1. Octavian Udriste - membru Consilul Director al Asociatia Generala a Inginerilor din

Romania

2. Doru-Adrian Stanescu - presedintele Asociatiei Inginerilor Feroviari din Romania

3. Corneliu Mihail Alexandrescu - Decanul Facultatii de Transporturi din cadrul UPB

4. Stefan Roseanu - Senior Partner la Club Feroviar

din nou:

Claudiu Dumitrescu din cadrul MTI

apoi

Florin Dobrescu - presedinte Federatia sindicala “Drum de Fier”

A urmat o scurta pauza.

- Despre diorame – Mircea Dorobantu – Director din cadrul CENAFER

si Gabriel Nagy – membru Clubul pasionatilor feroviari Arad.

In continuare este redat discursul D-lui Ardelean Dionisie Daniel -  Director General al Centrului National de Calificare si Instruire Feroviara – CENAFER, tinut in deschiderea lucrarilor simpozionului.

Doamnelor, domnișoarelor şi domnilor invitaţi

           Am deosebita plăcere şi  sunt deosebit de onorat, şi emoţionat în acelaşi timp de a deschide lucrările simpozionului naţional “Realizări tehnico – inginerești feroviare”. Vă mulţumesc tuturor că participaţi la această manifestare. În calitate de gazdă, cât şi de reprezentant legal al Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară – CENAFER vă urez tuturor,  bun venit.

 CENAFER,  instituţie publică, organism naţional specializat al MTI se ocupă în principal cu formarea profesională, evaluarea competenţelor personalului din sistemul feroviar, și nu în ultimul rând cu activitatea de “muzeistica feroviară”.

Intrând în subiectul nostru de astăzi aș dori să ne reamintim împreună rolul deosebit de important care l-a avut calea ferată în decursul timpului. După anii de început, din secolul XIX, construirea primelor căii ferate pe teritoriul României de astăzi, a dus cu pași rapizi la o dezvoltare a societății în ansamblu, datorită transportului călătorilor și a mărfurilor. Începutul secolului XX a dus la continuarea dezvoltării industriale a țării, unul din factorii de progres fiind, construcția de noi căi ferate, dezvoltarea lor, reconstrucția, după primul război mondial și dezvoltarea din perioada interbelică. Chiar și în al doilea război mondial, a doua armată a țării construia continuu, exploata căile ferate existente și materialul rulant. Toate acestea efectuându-se în baza devizei generale de la începutul secolului,  ”prin noi înșine”.

Foarte important de precizat este rolul capitalului uman angrenat în munca de exploatare a căilor ferate cât și în construcția sau reconstrucția ei. După cum spunea Paul Zarifopol, ”Înaintaşii nu sunt modele de copiat, ci puncte de plecare pentru o creaţie nouă”.

Ne aducem aminte că la 18 octombrie 1881 în prezența Regelui Carol I și Reginei Maria și a personalităților timpului s-a inaugurat linia Buzău – Mărășești. Evenimentul a luat atunci caracterul și amploarea unei sărbători naționale, deoarece a fost prima linie proiectată și construită de ingineri români sub coordonarea ing. Dimitrie Frunză.

A fost un început fericit, al tuturor realizărilor tehnice ce au urmat  și cu care mai târziu națiunea română avea să se mândrească. Afirmarea geniului creator  al inginerilor români, inspirația și devotamentul în muncă avea să ducă tot atunci, în prezența Regelui Carol I, la un alt rezultat, înființarea Societății Politehnice, cea dintâi asociație profesională durabilă a inginerilor. Primul președinte fiind Colonelul Ștefan Fălcoianu, care de fapt a fost și primul conducător al Direcției Princiare CFR.  La Iași în anul 1918, anul Marii Uniri a fost înființată Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR), având ca scop ”organizarea și sporirea cunoștiințelor și puterii de muncă a inginerilor(…) pentru a aduce cel mai de folos în opera de refacere a țării(…) solidaritatea și susținerea intereselor profesionale ale acestora”. Dealtfel primul președinte Gheorghe Balș a fost tot un inginer care a lucrat împreună cu Anghel Saligny la realizarea podului de la Cernavodă.

De-a lungul timpului mulți tehnicieni și ingineri și-au adus aportul la dezvoltarea transportului feroviar de la noi din țară, dar timpul și spațiul nu ne permite să-i enumerăm. Acești specialiști au lucrat în diferitele sectoare de activitate sau în diferitele specialități feroviare, în funcție de dezvoltarea și organizarea CFR, specifică fiecărei perioade de timp.  Fără munca lor asiduă și eficace calea ferată română ar fi stagnat și nu ar fi progresat.

Vorbind de acești specialiști feroviari nu trebuie să uităm și începuturile dezvoltării carierei și specializării lor. Pentru început unii din primii ingineri au fost formați la noi în țară, la Școala de Poduri și Șoșele din București, după înființarea sa în anul 1851.  În anul 1922 la București și în anul 1920 la Timișoara s-a introdus regimul politehnic, care în timp a creat ingineri cu multiple note distincte față de aceia care proveneau din vechea școală de poduri și șoșele. În cadrul acestor Școli Politehnice s-au creat facultăți de electromecanică care aveau o subsecție de ”căi ferate”. În timpul celui de-al doilea război mondial, în anii 1942-1943 se ia în discuție pentru prima dată, specializarea în material rulant a viitorilor ingineri de cale ferată, acest lucru fiind de strictă necesitate deoarece  inginerii electromecanici de cale ferată  trebuiau să fie specializați pentru întreținerea și exploatarea materialului rulant.

Dealtfel trebuie să precizăm și rolul deosebit de important al școlilor profesionale, liceelor CFR, centrelor de calificare ale cadrelor, care au fost în subordinea și organizarea administrației CFR de-a lungul timpului și care au format tehnicienii necesari desfășurării activității feroviare.

Astfel formarea profesională a viitorilor ingineri și tehnicieni a fost efectuată sub directa îndrumare și coordonare  în procesul  de predare – învățare, de către distinse persoane, cadre didactice din școli sau facultăți.

Și în perioada pe care o străbatem specialiștii căilor ferate de multe ori își spun cuvântul, printr-o muncă asiduă și susținută în realizarea atribuțiilor ce le revin în exploatarea sau întreținerea căii ferate, instalațiilor căii ferate sau materialului rulant. Cadrele didactice care îi formează își aduc aportul lor deosebit pentru ca viitorii absolvenți să dobândească cunoștințele și deprinderile necesare profesiunii în care se pregătesc.

Omul este partea cea mai flexibilă, mai adaptabilă şi mai valoroasă din sistemul unei organizaţii, dar şi cea mai vulnerabilă la influenţele ce-i pot afecta performanţele. Comportamentul şi performanţele umane sunt citate drept cauză a majorităţii accidentelor sau neconformităţilor constatate.

Atingerea performanţei profesionale în specialitatea fiecăruia este cel mai important obiectiv dar fără a neglija pregătirea generală, sistemul de menţinere a competenţelor profesionale, pentru că noi toţi care lucrăm în sistemul feroviar, dorim ca sistemul să progreseze, iar transportul feroviar cel puţin să-şi reia locul acolo unde a fost odată.

Ţin să precizez că factorul uman reprezintă pentru sistemul feroviar din România capitalul cel mai important. El poartă moştenirea noastră spirituală şi în aceeaşi măsură, angajaţii bine pregătiţi sunt viitorul nostru european.

Dimensiunea europeană a formării este poate una dintre cele mai importante orientări actuale ale educației și formării profesionale din sistem. Iată de ce trebuie  să  dezvoltăm strategii şi programe care să stimuleze cooperarea si întărirea dimensiunii europene în domeniul educației și formării profesionale a factorului uman.

Vorbim în ultimul timp de interoperabilitatea sistemului feroviar  şi astfel putem spune că sistemul feroviar comunitar nu poate avea angajaţi puţin competitivi la fel şi sistemul feroviar naţional. Aşadar, cea mai importantă provocare este reprezentată de dezvoltarea cunoaşterii şi învăţării şi de obţinerea de performanţă în muncă, asigurându-se astfel siguranţa şi securitatea transportului.

Astăzi, în această sală sunt prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, ai instituţiilor de învăţământ de profil, ai diferitelor asociaţii patronale sau profesionale, organizanții non – guvernamentale, ai instituţiilor publice din subordinea MTI, societăţilor feroviare de stat şi private, ai sindicatelor din domeniu, alţi pasionaţi feroviari din societatea civilă cărora doresc să le mulţumesc pentru prezenţă.

Aş vrea să mulţumesc celor care de-a lungul timpului și-au adus aportul la dezvoltarea transportului feroviar:

• cadrelor didactice din cadrul universităților, facultăților, institutelor de învățământ din întreaga țară, care de-a lungul timpului au dat sistemului feroviar, personal tehnico-ingineresc care își aduce sau și-a adus aportul în menținerea și dezvoltarea transportului feroviar.
• reprezentanților ministerului transporturilor de-a lungul timpului pentru crearea condițiilor, premiselor și cadrului legislativ în vederea dezvoltării transportului feroviar.
• organizațiilor patronale sau profesionale, organizațiilor non-guvernamentale care de-a lungul timpului și-au adus aportul și sprijinul promovării transportului feroviar.
• reprezentanţilor federaţiilor sindicale feroviare, pentru participarea de foarte multe ori activă, în sprijinul menținerii și dezvoltării sitemului de transport feroviar.

Trebuie să avem un profund respect față de înaintașii noștri, din sistemul feroviar românesc, din sistemul de învățământ, cei care ne-au dat exemple de entuziasm, solidaritate, sacrificii, ținută morală si munca dezinteresata.  Ei trebuie să ne stea mereu în gând, pentru ca ne arata ce rezultate admirabile obtinem daca urmam, în mod sincer, pilda lor.  Inaintașii noștri au strălucit si vor străluci pe veci în Cartea de Aur a neamului romanesc.
Pentru cinstirea memoriei înaintasilor, care nu mai există printre noi, vă propun să păstrăm un moment de reculegere. 

Vă doresc tuturor participanţilor o zi bună, dezbateri interesante şi aş dori să închei cu următoarea precizare:

• Pentru ca sistemul feroviar să progreseze, să-şi revină, să fie competitiv este necesar să ţinem cont că:

“Investiţia în capitalul uman este investiţia cea mai profitabilă pe termen lung.”

“Forţa fundamentală a progresului sistemului feroviar este capitalul uman.”

• Să avem încredere în personalul căilor ferate române!
• Aceasta este familia noastră: sistemul feroviar român, cu oamenii săi.

              Să-i respectăm!

                                                 Vă mulţumesc !

La sfarsit s-a vizitat Muzeul CFR.

Un album ocazionat de acest simpozion poate fi vazut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Simpozionul%20Realizari%20tehnico-ingineresti%20feroviare/index.html