Istoria mosiei Chitila-Mogosoaia

Casa de cultura „Friedrich Schiller” gazduiește în perioada 21 – 29 septembrie expozitia „Istoria mosiei Chitila-Mogosoaia” realizata de Asociatia Istoria Artei si Centrul de cultura „Palatele Brâncovenesti de la Portile Bucurestiului”. Panourile prezinta documente si fotografii de la Arhivele Nationale ale României si din colectii private, dupa un concept grafic al lui Cristian Gache iar reconstituirile digitale îi apartin urbanistului Andrei Popescu. Vernisajul expozitiei si lansarea brosurii au avut loc joi, 21 septembrie, începând cu ora 18:30, la sediul din strada Batistei nr. 15, la eveniment participând istoric de arta dr. Oana Marinache, istoric de arta dr. Madalina Mirea si urbanist Andrei Popescu.

Proprietatea din apropierea Bucurestiului fusese cumparata în 1681 de Constantin Brâncoveanu (1654-1714) si aici a ctitorit în 1688 un lacas de cult cu hramul Sfântului Gheorghe. Noi achizitii de terenuri au loc pâna în 1700, mosia initiala extinzându-se spre Buciumeni, Gorganele, Chitila si Straulesti.

Inaugurarea palatului brâncovenesc de la Mogosoaia a avut loc cu 315 ani în urma, la 20 septembrie 1702, marcând fundamental istoria arhitecturii si artei românesti.

Potrivit dispozitiilor domnitorului (1709), proprietatea ar fi trebuit sa revina fiului sau, Stefan, dar mortile fulgeratoare ale celor sase membri ai familiei domnitoare si confiscarea averii brâncovenesti a condus la pradarea palatului. Vaduva domnitorului-martir, Maria Brâncoveanu, reintra ulterior în posesia Mogosoaiei, dar familia nu se va mai ocupa de proprietate.

În 1838 baneasa Safta Brâncoveanu (1778-1857), vaduva marelui ban Grigore Brâncoveanu (1776-1832), ultimul descendent direct al domnitorului-martir, lasa mosia fiicei sale adoptive, Zoe Bibescu (1805-1892), iar în 1849 o doneaza fiilor acesteia: Grigore Brâncoveanu (1827-1886), Nicolae (1832-1890), George (1834-1902) si Alexandru Bibescu (1842-1911). Dupa o serie de investitii si achizitionarea unui nou trup de mosie la Chitila, printul Nicolae devine unic proprietar pâna în 1883-1884, când pierde vastele terenuri (5640 pogoane) în favoarea unor creditori bancari si privati. Din acest moment, istoria mosiei Mogosoaia-Chitila si cea a proprietatii palatului (cu o gradina de doar 63 pogoane) se separa, familia Bibescu-Brâncoveanu reusind cu greu sa pastreze fosta resedinta brâncoveneasca si fabrica de zahar (cu un teren de doar 18 pogoane). Printul Nicolae întreprinde lucrari de transformare la palatul brâncovenesc, dar acesta nu va mai fi locuit pâna în perioada interbelica. Lui îi datoram construirea primei vile Elchingen si serele metalice, realizate de constructorul francez Herbeaumont Ainé, la amenajarea gradinilor contribuind specialisti straini.

Scoase la licitatie în 1890-1891, palatul si gradina sunt recuperate în 1892 de fiica cea mai mare a printului Nicolae, Marie Nicole Bibescu (1862-1955) si de cumnatul ei, Dimitrie Cesianu, prin întelegere cu Ralu Musurus Brâncoveanu (1847-1923), vaduva lui Grigore Brâncoveanu. În 1898-1899 Marie Nicole construieste în parc, cu ajutorul Societatii Române de Constructiuni si Lucrari Publice, un mausoleu pentru parintii ei. Ulterior li se vor alatura în somnul vesnic familia George G. si Valentina Bibescu (1839-1914), printii aviatori Mihai (1921-1943) si George (1922-1944) Brâncoveanu si printesa Elisabeth Bibescu (1898-1945).

Istoria palatului si a curtii de la Mogosoaia (35 pogoane) cunoaste o noua perioada fecunda odata ce printul George Valentin Bibescu devine proprietar în 1911, prin cumparare de la verisoara sa, Marie Nicole; sotia sa, printesa Martha Lahovary Bibescu (1886-1973) se ocupa de restaurare, apelând la arhitectii Domenico Rupolo si G. M. Cantacuzino.

Sursa: Casa de cultura „Friedrich Schiller”

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Istoria%20mosiei%20Chitila-Mogosoaia/index.html