Muzeul National de Geologie

Muzeul National de Geologie este un muzeu din Bucuresti situat pe Soseaua Kiseleff, in apropierea Pietei Victoriei si a Parcului Kiseleff. Muzeul a fost amenajat in cladirea istorica a Institutului Geologic al Romaniei si a fost deschis publicului in anul 1990.

Muzeul National de Geologie isi propune sa explice fenomene si evenimente petrecute in istoria scoartei terestre, cu ajutorul unui bogat patrimoniu de esantioane. Exponatele scot in relief bogatia geologica a pamantului romanesc.

Muzeul National de Geologie este unic prin conceptia sa. Cuprinde intr-o succesiune logica toate ramurile stiintelor geonomice, de la formarea planetelor, a mineralelor, a rocilor, a zacamintelor de substante minerale utile, la tectonica globala, la evolutia vietii pe Pamant si aparitia omului cat si a interactiunii sale cu Terra. In splendidele sali ale acestui Palat al Stiintelor Geologice, pentru publicul avid de cunoastere sunt prezentate, ca intr-un tratat de geologie, rezultatele cercetarilor generatiilor de geologi romani ce au condus la cunoasterea evolutiei geologice, in mod special a teritoriului tarii.
Cladirea adaposteste in cele 22 de sali special amenajate pentru vizitare, un impresionant patrimoniu cultural-stiintific reprezentat prin remarcabile colectii mineralogice, petrografice si paleontologice, recunoscute pe plan international, accesibile specialistilor interesati.
 

Istoric

Cladirea impunatoare, declarata monument de arhitectura, a fost construita in stil neo-brancovenesc dupa proiectul renumitului arhitect Victor Stefanescu la inceputul secolului XX si a fost destinata initial gazduirii Institutului Geologic. Carol I a semnat la 19 iunie 1906 decretul regal de infiintare a institutului, act care poate fi vazut, in original, chiar in holul de la intrare al muzeului. Printre altele in acest act se  prevedea: "se vor alcatui colectiuni de roci si minerale din tara care, cu invoirea directorului vor putea fi vizitate si consultate de public".

Acum un secol, pe langa activitatea de cercetare desfasurata aici, existau si colectii de roci si minerale care puteau fi vizitate de public, un muzeu incipient organizat in sala „Colectiuni” de la parter.

Primul custode al colectiilor, Iuliu Moisil, care era in acelasi timp si bibliotecar al institutului, a fost urmat apoi de tineri geologi la acea vreme St. Cantuniari, V. Papiu, Al. Codarcea, Gh. Murgeanu, Gr. Raileanu. Schimbarile suferite de institut au afectat si muzeul, astfel ca in 1964, Al. Semaka, numit custode, devine un sustinator activ al valorificarii colectiilor intr-un muzeu national. Dupa reinventarierea pieselor existente s-a pornit un schimb cu alte institute de profil din strainatate pentru completarea fondului existent, in acelasi timp cu reorganizarea pe tematici.

Incercarea de a organiza un muzeu a fost zadarnicita de bombardamente si cutremure, culminand cu cel din 1977, cand imobilul a fost grav afectat, colectiile fiind mutate temporar intr-o alta cladire.

Lucrarile de refacere si consolidare a cladirii au demarat abia in 1983, cu un proiect care, fara a afecta stilul initial, corespundea ideii de muzeu, de colectii deschise, vizitabile de un public larg.

Refacerea cladirii s-a facut intocmai, pornind de la fotografiile de epoca, mai putin sala Bibliotecii, care avea mobilier masiv de stejar pana sub tavan (12 m inaltime!) si o scara in spirala ce ducea la balconul ce inconjura sala ca un brau. Deschiderea oficiala a Muzeului Geologic s-a facut, in sfarsit, in aprilie 1990.

In prezent, muzeul este o sectie a Institutului Geologic al Romaniei, iar oamenii care lucreaza aici sunt in marea majoritate geologi.

Colectii

Muzeul National de Geologie este unic prin conceptia sa. Ilustrand toate ramurile stiintelor geonomice de la formarea planetelor, a mineralelor, a rocilor, a zacamintelor de substante minerale utile, tectonica globala, pana la evolutia vietii pe Pamant, aparitia omului si interactiunea sa cu Terra, muzeul seamana cu o carte uriasa din care atat specialistii, cat si oamenii obisnuiti pot afla lucruri interesante.
Stim ca, in cadrul Institutului Geologic al Romaniei, in afara de colectiile pastrate in birourile cercetatorilor, existau, inaintea primului razboi mondial, in sala colectiilor, “86 de vitrine cu esantioane litologice reprezentative pentru alcatuirea geologica a Romaniei, 28 de vitrine cu materiale paleontologice si 12 vitrine cu minerale si minereuri in cea mai mare parte din Romania, dar si unele aduse din excursii in strainatate”.
Uriasul patrimoniu muzeal de astazi (cu circa 85 000 de esantioane) s-a imbogatit in timp si din donatii ale institutiilor sau ale persoanelor particulare, majoritatea geologi care au lucrat in institut si care si-au lasat colectiile in depozite. Insa doar un mic procent din esantioanele detinute sunt expuse in sali, aproape 90% din ele aflandu-se in depozite intrucat prezinta mai mult interes stiintific. Mentionam aici doar cei circa 1.000 de holotipi (fosile descrise pentru prima data in lume pe teritoriul Romaniei) pe care cercetatorii ii folosesc ca referinta in studiile lor.
Exponatele exemplifica domeniile mineralogie, petrografie si zacaminte minerale, reprezentate in colectiile stiintifice prin circa 45.000 de esantioane dintre care 6.000 au fost selectate pentru salile deschise publicului, paleozoologie si paleobotanica, cu circa 25.000 de esantioane in colectiile stiintifice dintre care 1.730 sunt prezentate in muzeu atat in salile de sistematica, cat si in cele de geologie istorica, geologie stratigrafica si Geologia Romaniei.
Dintre exponatele de o inestimabila valoare, care au fost deja clasate sau se afla in curs de clasare (conform “Legii patrimoniului national mobil” nr. 182/2000) in categoria Tezaur din cadrul Patrimoniului National Mobil, mentionam mineralele descrise pentru prima data in lume pe teritoriul Romaniei (o parte dintre esantioane reprezentand “flori de mina”, altele minerale rare din Romania si din lume), dar si cateva sute de specii paleontologice (holotipi) descrise pentru prima data in lume pe teritoriul Romaniei.
Colectiile Muzeului National de Geologie detin atat exemplare ale celor mai vechi roci  (1,9 miliarde de ani) intalnite de foraje adanci, sau purtand cele mai vechi urme de viata (600 milioane de ani) din subsolul tarii, cat si cea mai completa colectie de roci si fosile din Romania.

Colectiile Muzeului National de Geologie se intind pe trei niveluri ce parcurg sali dedicate mineralogiei, dinamicii externe si interne a Pamantului, paleobotanicii, paleontologiei, stratigrafiei, hidrogeologiei, tectonicii Romaniei, substantelor minerale utile metalifere si nemetalifere, hidrocarburilor, geologiei Romaniei, mineralelor fluorescente si florilor de mina.

La subsol, salile „Geologia Romaniei” expun colectii petrografice amenajate astfel incat sa corespunda unitatilor geotectonice majore, fiind destinate in primul rand specialistilor.

Mineralele fluorescente pot fi admirate intr-o sala speciala, amenajata la subsol, unde lumina ultravioleta transforma rocile obisnuite intr-un spectacol de culori inedite.

La parter se afla sala de „Colectiuni”, deschisa publicului inca din 1908, in care se pot admira “flori de mina” aduse din Banat, Maramures, Apuseni.

Salile de mineralogie cuprind exponate colorate, cu forme ciudate, adunate din intreaga lume.

Sala fostei Biblioteci, desfiintata sub regimul socialist, gazduieste astazi dinozauri, reptile si alte vietuitoare vechi de sute de milioane de ani.

In sectia de stratigrafie, amenajata in mai multe sali de la etaj, este expusa istoria pamantului pe varste, de la cele mai vechi spre cele mai noi. Fiecare era este insotita de harti si de exemplificari din Romania ceea ce permite crearea unei imagini clare a evolutiei geologice a spatiului romanesc, dar si a Terrei.

Muzeul cuprinde si alte sectiuni: dinamica externa si interna, petrografie (cu principalele tipuri de roci, unele vechi de peste 1 miliard de ani), , paleobotanica si paleozoologie (cu reconstituiri ale primilor hominizi si ale unor vietuitoare foarte vechi si tectonica Romaniei,  zacaminte ( metalifere, carbuni, petrol, sare).
In muzeu pot fi vazute si cateva esantioane de foraj reprezentative pentru teritoriul tarii, unele efectuate la mii de metri adancime. De precizat ca Institutul Geologic detine o impresionanta colectie de astfel de esantioane din foraje, stocate in peste 55.000 de sertare, intr-o adevarata “biblioteca” de piatra (litoteca).

Departamente

In cadrul Muzeului National de Geologie isi desfasoara activitatea de specialitate urmatoarele colective si laboratoare:

- Colectiv Muzeografie, Cercetare si Educatie;                                                                           

- Laborator de Mineralogie.

Sursa: Muzeul National de Geologie

Un album cu fotografii ocazionat de acest articol poate fi vazut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Muzeul%20National%20de%20Geologie/index.html