Cetăți țărănești transilvane

În cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturii germane din România, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” a organizat marți 23 mai 2017, ora 18.00, prezentarea filmului: „Cetăți țărănești transilvane”. Scenariul și comentariul: Acad. Răzvan Theodorescu. Realizator: Cristian Amza

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Primăriei Municipiului București și în parteneriat cu Forumul Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică și Forumul Democrat al Germanilor din București.

Filmul poate fi văzut aici:  https://www.youtube.com/watch?v=j_zyjGDlojE

A prezentat:

acad. Răzvan Theodorescu și regizorul Cristian Amza

A participat:

Christiane Cosmatu, Subsecretar de stat Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul  României

Dr. Klaus Fabritius, Președintele  Forumului Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică

Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius

Satele transilvane cu biserici fortificate săsesti oferă o imagine plină de viață a peisajului cultural din sudul Transilvaniei. Aceste sate sunt caracterizate de un sistem specific de cultivare a terenului, un model de așezare și organizare a gospodăriilor țărănești, păstrate încă din Evul Mediu. Localitățile sunt dominate de bisericile lor fortificate, care ilustrează perioadele clădirii din secolul al XIII-lea pâna  în secolul al XVI-lea. Cel mai renumit dintre aceste sate este Biertanul.

Biserici aflate pe lista patrimonului UNESCO: Biertan (Birthälm), Câlnic (Kelling), Dârjiu (Dersch), Prejmer (Tartlau), Saschiz (Keisd), Valea Viilor (Wurmloch), Viscri (Deutschweisskirch) (Net).

„Pentru orice călător de-a lungul Transilvaniei a devenit familiară imaginea colinelor împădurite, a câmpiilor largi străbătute majestuos de cursuri de apă ce dau chiar numele unor zone istorice esențiale, de la Mureș pâna la Olt și la Crișuri. Celui ce coboară spre Miazăzi, spre părțile Brașovului, Sibiului, ale Sighișoarei unui asemenea peisaj i se adaugă verticalele impresionante ale unor masive turnuri de biserici, care înfățișează autentice fortărețe inexpugnabile. Sunt siluetele de lăcașuri bisericești întărite, multe dominând incinte de cetăți pe care sașii le-au durat cu începere de la sfârșitul veacului al XV-lea, atunci când armiile otomane au început să asedieze provincia  românească.

Preocuparea pentru alcătuirea unor amenajări defensive, a unor spații de refugiu-atât de necesare într-o vreme de invazie și restricție- prin fortificarea de biserici a apărut imediat după teribilul șoc marcat de invazia tătarilor din 1241-1242.

Avanpost al Transilvaniei către sud, satele și orașele din Țara Bârsei locuite de sașii colonizați aici cu trei veacuri înainte, au fost expuse din plin unor asemenea agresiuni. (…)

Era timpul unei Renașteri aler carei zvonuri ajungeau până aici la Carpați, unde se încheia în glorie și epoca catăților pe care le-au durat și întărit anonimii țărani, cărora evul de mijloc le datorează atâta frumusețe și atâta fantezie.” ( Acad. Răzvan Theodorescu)

Evenimentul s-a desfășura în limba română.

Sursa: Casa de Cultură „Friedrich Schiller”

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Cetati%20taranesti%20transilvane/index.html