Meșteșug și prestigiu. Depozitele de bronzuri de la Tărtăria

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a organizat expoziția „Meșteșug și prestigiu. Depozitele de bronzuri de la Tărtăria”. Expoziția a fost organizată în cadrul proiectului de cercetare „Platformă PILOT de valorizare trans-disciplinară prin baze de date relaționate” (PN-II-PT-PCCA-2013-4-1022), finanțat de către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) și coordonat de către Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Optoelectronică (INOE 2000), în perioada 2014–2017, muzeul fiind partener în cadrul acestuia.

Vernisajul expoziției a avut loc miercuri, 21 decembrie 2016, cu începere de la ora 17:00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, hol central – corp Stavropoleos. Evenimentul a fost precedat de o conferință de presă, organizată în aceeași zi, cu începere de la ora 12:00.

Expoziția are ca temă o descoperire arheologică de excepție, care constituie și studiu de caz pentru cercetare pluridisciplinară în cadrul proiectului sus-menționat, anume două depozite compuse din piese de bronz și fier (Tărtăria I și Tărtăria II), găsite în primăvara anului 2012, cu ocazia unor ample cercetări arheologice preventive în situl Tărtăria – Podu Tărtăriei, datat în perioada mijlocie a primei epoci a fierului (Hallstatt mijlociu, așa-numita perioadă a culturii Basarabi).

Aceste două depozite de obiecte din bronz și fier reunesc peste 500 de piese (arme, unelte, piese de port și de harnașament), care datează din perioada secolelor 9–8 a. Chr. (seria Bâlvăneşti-Vinţ – perioada Ha B₃–C), fiind vorba de una dintre cele mai bogate şi complexe depuneri de acest fel descoperite până în acest moment pe teritoriul României şi —destul de probabil— din zona carpatică şi a bazinului Dunării mijlocii şi de jos. Cele două depozite reprezintă depuneri votive cu caracter de unicat atât prin natura lor (însumând deopotrivă elemente de prestigiu social și meșteșug), cât şi prin contextul cert de descoperire (săpătură arheologică), raportat la civilizaţia Hallstatt-ului mijlociu în zona arcului carpatic şi a bazinului Dunării mijlocii şi de jos. Piesele prezentate în cadrul expoziției au parcurs un laborios proces de restaurare în laboratorul de specialitate al muzeului.

Cercetarea arheologică, deopotrivă cea cu caracter sistematic și cea preventivă, are o tradiție de peste 40 de ani în cadrul Muzeului Național de Istorie a României, contribuind semnificativ la îmbogățirea permanentă a colecțiilor acestuia. Identificarea și cercetarea preventivă a sitului hallstattian Tărtăria – Podu Tărtăriei au fost realizate în cadrul unuia dintre cele mai importante programe naționale de cercetare arheologică preventivă dezvoltate în legătură cu lucrările de construire a autostrăzii A1, tronsonul Orăștie – Sibiu, lot 1 (Orăștie – Sebeș). Aceste cercetări și descoperiri au reconfirmat — şi pentru România — faptul (de altfel bine cunoscut la nivel european) că lucrările de construire a autostrăzilor au potenţialul să ofere resurse și oportunități pentru efectuarea unor cercetări arheologice preventive pe scară largă, care contribuie la o mai bună cunoaştere a trecutului istoric şi la îmbogăţirea patrimoniului cultural naţional. Începând cu anul 2016, situl amintit a devenit un nou șantier arheologic cu caracter sistematic al Muzeului Național de Istorie a României. Responsabilul științific al acestuia, dar și curatorul expoziției este dr. Corina Borș, cercetător științific în cadrul Secției Arheologie a muzeului.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada decembrie 2016 – martie 2017.

Sursa: Muzeul Naţional de Istorie a României

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Mestesug%20si%20prestigiu/index.html