Sub semnul vulturului bicefal. Cantacuzinii veacului al XVII-lea

Muzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Patriarhia Ortodoxă Română, Biblioteca Sfântului Sinod, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Academiei Române şi Muzeul Naţional de Artă al Romăniei a organizat joi, 6 octombrie 2016, orele 18.00, în Spaţiile medievale ale muzeului, expoziţia: „Sub semnul vulturului bicefal. Cantacuzinii veacului al XVII-lea”.

Expoziţia îşi propune să readucă în atenţia publicului una dintre cele mai reprezentative familii nobiliare româneşti, în perioada cea mai prestigioasă din existenţa sa. Cantacuzinii, o familie mare şi unită, aşa cum sunt reprezentaţi în tablourile votive din principalele lor ctitorii, au avut o deosebită conştiinţă a originii lor nobile, drept cei "de bun neam", pe care şi-au asumat-o şi afirmat-o în actele lor politice şi culturale. Boieri cultivaţi, cei şase fiii ai postelnicului Constantin Cantacuzino au fost toţi mari dregători, iar Şerban, domn al ţării (1678-1688).

Voievodul Şerban Cantacuzino a zidit unul dintre cele mai reprezentative aşezăminte monastice din ţară, Mănăstirea Cotroceni, cu a cărei comunitate şi ceilalţi Cantacuzini au avut raporturi deosebite, devenind a doua necropolă a familiei. Prin reşedinţele şi ctitoriile lor, Cantacuzinii au fost iniţiatorii şi promotorii unui nou stil în arta şi arhitectura românească, cel brâncovenesc, au adus stabilitate internă ţării şi s-au dovedit abili diplomaţi în tratativele cu reprezentanţii Marilor Puteri din zonă; au acţionat pentru introducerea limbii române în cult, prin cărţile tipărite de ei, au organizat învăţământul superior şi au susţinut Biserica Ortodoxă, prin ctitoriile şi donaţiile lor.

În cadrul expoziţiei sunt prezentate manuscrise şi cărţi, scrise sau tipărite din iniţiativa şi cu susţinerea financiară a Cantacuzinilor, precum Evanghelia (1682), Apostolul (1683), Bibliile de la  Veneţia (1687) şi Bucureşti (1688), Antologhionul (1705), Octoihul (1706),  sau care au făcut parte din importanta bibliotecă a marelui umanist român, stolnicul Constantin  Cantacuzino, unele imprimate în Occident, în secolele XVI-XVII; hrisoave emise de cei doi domni din familie, Şerban Cantacuzino şi Ştefan Cantacuzino, semnificative prin conţinut, dar şi prin decoraţia cu cerneală de aur; argintărie de cult, dăruită de Şerban Cantacuzino mănăstirii Cotroceni.  

Expoziţia „Sub semnul vulturului bicefal. Cantacuzinii veacului al XVII-lea” organizată de Muzeul Naţional Cotroceni cu prilejul aniversării a 25 de ani de existenţă în cultura românească, ilustrează faptul că prin iniţiativele şi împlinirile familiei Cantacuzino în plan cultural, spiritual şi politic, societatea românească a manifestat o deosebită deschidere faţă de cultura occidentală.

Sursa: Muzeul Naţional Cotroceni

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Sub%20semnul%20vulturului%20bicefal.%20Cantacuzinii%20veacului%20al%20XVII-lea/index.html