Palatul Voievodal "Curtea Veche"

Muzeul Curtea Veche, organizat in vestigiile Palatului Voievodal, a fost inaugurat in aprilie 1972. Desfasurat pe o suprafata de cca. 5.000 m² muzeul isi propune sa conserve si sa valorifice marturii istorice datand din secolul al IV-lea pana in cel de-al XIX-lea. Palatul Voievodal sau Curtea Domneasca este cel mai vechi monument feudal din Bucuresti, care timp de peste doua secole a fost resedinta domnitorilor munteni, in paralel, pana la 1660, cu vechea capitala Targoviste, an dupa care ramane capitala unica a Tarii Romanesti, iar dupa 1862 a Principatelor Unite Romane, respectiv Romaniei. In a doua jumatate a secolului XIV pe acest loc a fost ridicata o cetate de caramida de circa 160 m² careia Vlad Tepes, in anii 1458 – 1459 ii va da amploare, inconjurand-o cu ziduri de piatra.

Cetatea va constitui centru vietii economice si politice a Bucurestilor, centru in jurul caruia s-au strans negustori si mestesugari care, dupa ocupatiile lor sau dupa orasele de unde se aduceau marfurile (Lipsca/Leipzig-Germania, Gabrovo-Bulgaria, Brasov), vor da numele ulitelor din aceasta zona centrala.

Cetatea va cunoaste transformari substantiale in timpul lui Mircea Ciobanul care, dupa 1550 ii va da amploare construind un palat cu pivnite vaste, precum si biserica Buna Vestire de alaturi, ramasa in picioare pana astazi.

Noul palat voievodal isi va extinde suprafata la 3.000 – 5.000 m², ajungand cu anexele sale pana la 25.000 m², pe un perimetru cuprins intre Dambovita si Lipscani, artera comerciala, de la sud la nord si strazile Selari/Smardan – Bulevardul I. C. Bratianu de la vest spre est. Dupa 1640 Matei Basarab va reface Curtea Domneasca.

In secolul XVII curtea va fi infrumusetata cu coloane de piatra, scari de marmura si picturi murale.

Pana la sfarsitul secolului XVII si inceputul celui urmator si alti domnitori – Grigore Ghica, Gheorghe Duca, Serban Cantacuzino – dar mai ales Constantin Brancoveanu, au refacut si extins palatul voievodal, construindu-se alte cladiri pentru dregatori, pentru slujitori si osteni, ateliere mestesugaresti, grajduri, puscaria, ghetaria, o bisericuta a palatului, chioscuri, gradini.

Exista si canalizare, un rezervor cu apa, baie turceasca. Dupa transformarile efectuate de Stefan Cantacuzino, urmasul lui Brancoveanu, unii domni fanarioti (perioada 1716-1821) mai ales cei din familiile Mavrocordat si Mavrogheni vor face reparatii Curtii Domnesti. Incendiile, cutremurele, inundatiile, molimele, razboaiele si expeditiile de prada vor duce la degradarea Curtii Domnesti. Alexandru Ipsilanti va construi in 1775 un nou palat pe Dealul Spirii, langa manastirea Mihai Voda, dar noua resedinta, Curtea Noua va fi parasita dupa cateva decenii in 1812, din cauza unor incendii si cutremure, devenind Curtea Arsa. Vechea resedinta se va numi Curtea Veche, pastrand pentru un timp o parte din atributiile Curtii Domnesti, dar va fi scoasa la licitatie in anul 1798, sub Constantin Hangerli, zona ramanand prin artera sa principala, Lipscani (Ulita Mare), centrul comercial traditional al capitalei.

Peste ruinele curtii, mai ales in nord si est se vor construi alte cladiri. In urma sapaturilor arheologice incepute in 1953 continuate in 1959 si reluate in mod intens in perioada 1967-1972, s-au descoperit numeroase vestigii (fragmente de ziduri de caramida si de piatra, subsolurile palatului, ancadramente de usi si ferestre, fragmente de pictura si de coloane, etc.) si obiecte de uz casnic, caramizi smaltuite si olane, unelte de metal, sfesnice, bombarde de piatra, monede, etc., aflate la Muzeul Municipiului Bucuresti.

Vizitatorii care pasesc in acest labirint de vestigii au posibilitatea sa contemple marturiile materiale ale epocilor de glorie din istoria Tarii Romanesti, dar si momentele de grele incercari. Nici un alt monument nu va putea sintetiza atat de bine mersul istoric al Tarii Romanesti ca monumentele de la Curtea Veche. Elementul central, Palatul, este secondat de o serie de cladiri, si ele semnificative. Dintre acestea, se remarca biserica Buna Vestire, lacas in care au pasit toti marii voievozi ai Tarii Romanesti, de la mijlocul secolului al XVI-lea si pana catre a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si Hanul lui Manuc, ansamblu arhitectonic rezultat dintr-o repetata succesiune de constructii din secolele XVIII-XIX.

Sursa: Muzeul Municipiului Bucuresti.

Un album cu fotografii poate fi vizionat aici:   http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Palatul%20Voievodal%20Curtea%20Veche/index.html

Palatul Voievodal "Curtea Veche"

Str. Franceza nr. 21-23