Spitalul Colțea

Spitalul Colțea face parte din ansamblul arhitectonic de la Colțea, ce figurează în istoria Bucureștiului ca una dintre cele mai mari ctitorii de la începutul secolului XVII, cuprinzând: biserică, spital, mănăstire, paraclise, școală, turn. Aceste așezăminte poartă numele lui Colțea Doicescu, cel care a vândut ctitorului Mihail Cantacuzino terenul pe care fusese construită o bisericuță de lemn cu hramul Sfintei Mucenițe Parascheva.

Lucrările la construcția Spitalului Colțea, începute din inițiativa spătarului Mihail Cantacuzino, s-au terminat la 14 decembrie 1704, acesta fiind prima unitate sanitară din Țara Românească. La înființare, spitalul dispunea de 24 de paturi (12 pentru femei și 12 pentru bărbați), după modelul vechiului spital venețian “Santo Lazzaro e Medicanti”.

La începutul secolului al XVIII-lea, avea moșii, venituri din donații și era destinat “pentru odihna celor neputincioși, săraci și străini, putând fi îngrijiți și boieri scăpătați, originari din țară sau de peste hotare, negustori sărăciți și orice alt străin cinstit”, cheltuiala pentru pacienți fiind suportată de mănăstire.

Ulterior i s-a anexat o spițerie “cu felurite leacuri și felurite buruieni tămăduitoare”, o casă pentru hrana săracilor, iar apoi a fost ridicat turnul Colței, la intrarea în mănăstire și spital.

În anul 1739, spitalul a fost distrus de un incendiu, fiind refăcut ulterior.

Clădirea s-a deteriorat din nou, proces la care a contribuit și cutremurul din 1802. În 1836, domnitorul Țării Românești, Alexandru Ghica, a dispus refacerea spitalului. După cinci ani, spitalul se redeschide înnoit cu 60 de paturi. Tot în acel timp, se inaugurează la Colțea Școala de Mică Chirurgie, sub îndrumarea medicului Nicolae Kretzulescu, care a fost prima școală de învățământ medical din cele două principate, găzduită la Complexul Colțea până la 1852. Primele secții de specialitate au fost înființate în 1859 (medicină și chirurgie) și în 1863 (oftalmologie). Primul atelier de instrumente medicale a luat ființă în 1869. Spitalul a devenit prima bază a Școlii Naționale de Medicină.

La Spitalul Colțea a fost efectuată prima operație de cataractă sub anestezie cu eter (în anul 1847); s-a aplicat, în premieră mondială, o sutură de abdomen în straturi anatomice (1873); a fost construit un predecesor al aparatului Roentgen și a fost aplicat, pentru prima dată în lume, un nou procedeu de operație pentru “buza de iepure”.

Printre marile personalități care și-au desfășurat activitatea la Spitalul Colțea se numără: Petre Herescu, Constantin Angelescu, Aurel Babeș, Vintilă Ciocâlteu, Bazil Theodorescu, Nicolae Kretzulescu.

În 1999, Guvernul României a hotărât modernizarea Spitalului și a Bisericii Colțea, proiect în care s-au investit câteva zeci de milioane de dolari. Timp de aproximativ zece ani, au fost reabilitate spațiile medicale, de spitalizare, de asistență medicală în ambulatoriu, spațiile de învățământ și cercetare, amfiteatrul, precum și curtea spitalului și statuia ctitorului. S-a investit, de asemenea, în aparatură de înaltă performanță. La jumătatea anului 2010, la Spitalul Colțea a fost inaugurat al doilea centru de radioterapie oncologică din țară, dotat cu două noi acceleratoare lineare. Cu ajutorul acestora, în fiecare zi, sunt tratați în jur de 150 de pacienți bolnavi de cancer. În spital se fac, zilnic, 12-14 intervenții chirurgicale.

Sursa: AGERPRES

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Spitalul%20Coltea/index.html