You are here

Parcul Carol

Parcul Carol sau Parcul Libertății este situat la poalele Dealului Filaret, în sectorul patru al Capitalei și a fost amenajat în perioada anilor 1900-1906, după planurile arhitectului peisagist francez Eduard Redont. A fost inaugurat în anul 1906, pe o suprafață inițială de 36 ha pentru a sărbători 40 de ani de domnie a regelui Carol I.

Parcul a fost amenajat pe o veche plantație de vie, în stil mixt, cu latură peisagistică dominantă. Aleea centrală este construită în stil geometric, vegetația fiind grupată astfel încât să creeze imagini apropiate peisajelor naturale, în restul parcului întâlnindu-se un traseu cu alei sinuoase.
La amenajarea parcului au fost folosiți 4.206 de arbori mari, 5.983 arbori coniferi, 48.215 arbuști, precum și numeroase plante și flori, remarcându-se și un exemplar de Sequoia gigantea, arbore declarat monument al naturii.

De asemenea, în incinta parcului au fost realizate pavilioane expoziționale și alte clădiri anexe, după planurile arhitecților Ștefan Burcuș, Victor G. Ștefănescu și I. Berindei.

Inițial, în fața Palatului Artelor, pe locul unde în prezent există monumentul “Eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei”, a fost construită, după planurile arhitecților Petculescu și Schindl, o cascadă (castel de apă) cunoscută sub numele de “Cetatea lui Vlad Țepeș”. Cascada era străjuită de trei sculpturi realizate de Filip Marin, Dimitrie Paciurea și Karl Storck și anume “Frumoasa adormită” (din marmură), iar celelalte două lucrări numite “Giganții” (din piatră de Rusciuc) reprezintă doi tineri nud.
În apropiere se afla și o peșteră artificială denumită “Grota cu Giganți” sau “Grota fermecată”. Cele trei statui reprezentau personajele unei legende, conform căreia doi gemeni, îndrăgostiți de aceeași femeie, au fost transformați în piatră din cauza iubirii neîmplinite, persoana iubită fiind transformată în cascadă. În fața fostului Palat al Artelor, cei doi giganți erau așezați unul în fața celuilalt, iar în mijloc, culcată, “Frumoasa adormită”. Odată cu construirea Mausoleului, Giganții au fost mutați pe marginea aleii centrale a parcului. Palatul Artelor a devenit Muzeul Militar până în 1938, când a luat foc, iar după cutremurul din 1940 a fost demolat.
În anul 1963, Parcul Carol a fost complet reamenajat, multe dintre construcțiile inițiale au dispărut, trasându-se o nouă alee principală și realizându-se un mic lac de agrement.
Pe platoul care domină Parcul Carol, în locul în care se afla Palatul Artelor și cascada din fața acestuia, a fost construit “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism”, în cinstea militanților revoluționari socialiști. Ridicat după planurile arhitecților Horia Maicu și Nicolae Cucu, monumentul are o înălțime de 48 metri și a fost inaugurat la 30 decembrie 1963. Monumentul este format dintr-o bază circulară placată cu granit negru pe care sunt amplasate cinci arcade zvelte placate cu granit roșu.

Baza conține în interior o incintă circulară (rotondă), căptușită cu plăci din granit roșu, a cărei boltă este ornată cu un mozaic auriu. Rotonda cuprindea, până în decembrie 1989, criptele unor reprezentați de seamă ai comunismului din România. În anul 1991, mausoleul a fost dezafectat, osemintele reprezentaților comuniști fiind exhumate și transferate în alte cimitire. În locul acestora au fost depuse osemintele ostașilor căzuți în primul război mondial, din Mausoleul de la Mărășești. Mausoleul și monumentul din fața acestuia au fost închinate astfel în cinstea memoriei “Eroului necunoscut”.

În anul 2005 din bugetul de stat au fost acordate 1,97 miliarde lei pentru reabilitarea monumentului, chiar dacă acesta a fost declasat din lista monumentelor istorice în 2004.

Într-unul din pavilioanele existente în parcul Carol (Pavilionul Industrial) se află Muzeul Național Tehnic din București care a fost fondat în anul 1909 de inginerul Dimitrie Leonida având ca model Muzeul Tehnic din München.

Aici pot fi admirate piese de valoare documentară precum: moara de apă cu "făcaie" (precursoarea turbinelor Pelton), a cărei construcție este atestată încă din secolul al XV-lea; macazul cu ac și inimă de lemn, imaginat pe la 1600 de minerii de la Brad; primul automobil aerodinamic, conceput de inginerul român A. Persu; machetele avioanelor cu care Traian Vuia, Aurel Vlaicu și Henri Coandă s-au înscris printre pionierii construcțiilor aerospațiale, diferite utilaje fabricate de uzinele românești.

În cadrul muzeului funcționează "Colecția Henri Coandă", savantul român fiind autorul a peste 250 de invenții, pentru care a obținut 700 de brevete în diferite țări ale lumii. Muzeul dispune, de asemenea, de o bibliotecă de peste 20.000 volume de știință și tehnică (donația inginerului Dimitrie Leonida), ca și de o fototecă cu peste 10.000 imagini.

În incinta Parcului Carol se mai află Fântâna Cantacuzino, monument de artă în stil neoclasic, construită în anul 1870, decorată pe fațada și părțile laterale cu basoreliefuri și plăci de ceramică reprezentând cavaleri medievali și steme; Institutul Astronomic al Academiei Române care a fost înființat în anul 1990 prin unirea a trei observatoare astronomice, cele din orașele București, Cluj-Napoca și Timișoara, precum și Arenele Romane, amplasate periferic, cu o capacitate de 5.500 locuri în aer liber, spațiu destinat organizării de spectacole.

Sursa: AGERPRES

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Parcul%20Carol/index.html

Articolele despre celelalte obiective din Parcul Carol pot fi vazute aici:

Primul pod din beton armat

http://nini.qsl.ro/?q=node/357

Castelul lui Vlad Tepes din Bucuresti

http://nini.qsl.ro/?q=node/319

Muzeul Tehnic National "Prof. ing. Dimitrie Leonida"

http://nini.qsl.ro/?q=node/70

Fantana George Grigore Cantacuzino

http://nini.qsl.ro/?q=node/334

Fantana Minelor si Carierelor

http://nini.qsl.ro/?q=node/375

Monumentul doctorului Constantin I. Istrati

http://nini.qsl.ro/?q=node/341

Mausoleul din Parcul Carol

http://nini.qsl.ro/?q=node/368

Fantana Zodiac

http://nini.qsl.ro/?q=node/679

Category: 

Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer