Podul Constanta

Podul Constanta s-a dat in folosinta pe 24 decembrie 1938. Deci, peste putin timp, anul acesta pe 24 decembrie 2015, se implinesc 77 de ani de cand acest pasaj a fost dat in functiune. Constructia lui a durat numai 5 luni. Inca de la inceput a fost foarte util pentru fluidizarea traficului catre Chitila si Bucurestii Noi, dar si pentru iesirile din oras prin aceste bulevarde. Pe sub pod sunt cate doua benzi auto, o linie de tramvai si un trotuar foarte ingust pentru pietoni, pe fiecare sens de mers.  

Datele istorice sunt din cartea „Bucurestii in date si intimplari” de Radu Olteanu.

Nu mai tin minte cand am vazut acest pod pentru prima data, dar banuiesc ca la putin timp dupa ce m-am mutat cu parintii in Calea Grivitei (Piata Chibrit) in vara lui 1962.

Cand ma duceam pe jos in cartierele Chitila, Bucuresti Noi sau Pajura, mergeam pe sus si traversam calea ferata, pe sub el fiind cate un trotuar foarte ingust pe fiecare sens de mers. Daca mergeam cu transportul in comun (tramvai, troleibuz) sau cu bicicleta, mergeam pe sub pod. In vara lui 1979, m-am dus cu un prieten pe “Soseaua Chitila” (la a doua statie de tramvai dupa pod) unde era un magazin de fierarie de unde am cumparat o teava de 6,3 m lungime pentru un pilon de antena. Initial am vrut sa o aduc acasa cu tramvaiul, dar nu a incaput decat jumatate fiind foarte lunga. Din acest motiv, am luat-o pe umar, eu si prietenul meu – cate unul la fiecare capat si am plecat pe jos catre casa. Cand am ajuns la Podul Constanta, ne-am sfatuit pe unde sa mergem, pe sub pod sau pe deasupra si in unanimitate am hotarat sa mergem pe sus. Cand am ajuns la sinele de cale ferata, ne-am uitat cu mare atentie stanga-dreapta sa nu care cumva sa vina vreun tren, deoarece pe aici circula trenurile catre Constanta si merg cu mare viteza. Dupa ce ne-am asigurat ca nu vine nici un tren, am traversat cu mare viteza peste cele 5 sine de cale ferata, cu teava de 6,3 m in spate. Anul trecut (2014), am mers pentru prima data pe jos, pe sub pod, ca sa pot sa fac fotografii. Dupa ce am ajuns acasa, m-am uitat la fotografii si am ajuns la concluzia ca trebuia sa-l fotografiez si in partea de sus, asa ca dupa o saptamana m-am dus iar la pod. Pana in 1986, cat am locuit in apropierea lui, ma duceam destul de des la “Cuptorul de Aur” ca sa cumpar paine calda (sus in partea stanga a podului), dar si la un depozit de vinuri (sus in partea dreapta a podului). Am mers de foarte multe ori cu prietenii din anii 60 – 70 pe langa sina de cale ferata, de la “Podul Constanta” pana la “Gara Baneasa” unde, vis-a-vis de gara, era “Strandul Baneasa”. Asa ca, ma leaga foarte multe amintiri placute de acest pod. 

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Podul%20Constanta/index.html