Municipiul Cluj-Napoca

Municipiul Cluj-Napoca, reședința județului Cluj, se află în centrul Transilvaniei, în nord-vestul Podișului Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Someșului Mic. Este situat la 345-360 m altitudine și este înconjurat de Dealurile Clujului și Feleacului.

Descoperirile arheologice de pe teritoriului actualului oraș au scos la iveală vestigii datând din Neolitic, din Epoca Bronzului, din perioada stăpânirii romane și din cea care a urmat retragerii trupelor romane (sec. V-VI) și din epoca feudală timpurie (sec. VII-VIII; sec. XI). Pe locul actualului municipiu Cluj-Napoca, a existat, în perioada geto-dacică, așezarea Napoca, care era situată pe drumul roman ce ducea de la Apulum (actuala Alba Iulia) la Porolissum (în prezent satul Moigrad din județul Sălaj). Așezarea a cunoscut o dezvoltare deosebită odată ce a devenit reședința procuratorului provinciei romane Dacia Porolissensis. În 124, localitatea a primit rangul de ''municipium'', iar după 180, în vremea lui Marcus Aurelius, a fost declarată ''colonia Aurelia''. Napoca a fost, ulterior, reședința mai multor legiuni romane, drept pentru care a fost înconjurată de ziduri de apărare. După retragerea romanilor, așezarea a continuat să fie locuită. În cartierul Mănăștur au fost descoperite vestigiile unei cetăți datând din secolul al IX-lea.

Localitatea a fost pentru prima dată menționată documentar în 1173, cu numele de ''Clus'', apoi se vorbește despre ''Castrum Clus'' (1175) sau ''Castrenses de Clus'' (1213). Denumirea ''Clus'' provine de la latinescul ''clivus'', care înseamnă colină.

În 1241, localitatea a fost distrusă de invazia tătară, fiind refăcută ulterior și ridicată, în 1316, de către regele Ungariei, Carol I Robert de Anjou, la rangul de ''civitas'', cu pecete proprie. Odată cu constituirea principatului autonom al Transilvaniei, în 1541, orașul a devenit cel mai important centru al acestuia, servind, în perioadele 1790-1848 și 1861-1867, drept capitală a Principatului, sediu al Dietei și al principelui Transilvaniei.

În 1848, Dieta din Cluj a votat alipirea Principatului Transilvania la Ungaria, iar în 1867, ca urmare a acordului austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, Transilvaniei i s-a anulat autonomia, fiind încorporată Ungariei. După 1900, orașul s-a constituit într-un important centru al luptei pentru unirea Transilvaniei cu România, care s-a realizat la 1 decembrie 1918. În urma Dictatului de la Viena, însă, în august 1940, Italia fascistă și Germania hitleristă cedau Ungariei partea de nord-est a Transilvaniei, inclusiv orașul Cluj. Clujul a fost eliberat de armatele române la 11 octombrie 1944. Orașul Cluj a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, iar la 16 octombrie 1974 i s-a atribuit numele Cluj-Napoca. La Recensământul populației și al locuințelor din 2011, municipiul Cluj-Napoca număra 324.576 de locuitori. Cluj-Napoca este un important centru financiar, economic, cultural și științific al țării. Aici funcționează o filială a Academiei Române, instituții de învățământ superior (printre care prestigioasa Universitate Babeș-Bolyai, inaugurată la 10 noiembrie 1872, Universitatea de Medicină și Farmacie ''Iuliu Hațieganu'', Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, fondată în 1869, Universitatea Tehnică, Universitatea de Artă și Design, a cărei bibliotecă își are sediul în casa lui Matei Corvin (sec. XV), Academia de Muzică ''Gheorghe Dima'', institute de cercetare (Institutul de Speologie ''Emil Racoviță'', Institutul Oncologic, Institutul de Istorie, etc.) și o serie de instituții culturale, cum ar fi teatre, biblioteci, case memoriale și muzee. Printre acestea din urmă, menționăm: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Artă, având ca sediu Palatul Banffy, construit între 1773-1785, Muzeul Farmaciei, Parcul Etnografic Național ''Romulus Vuia'', primul muzeu în aer liber din țara noastră, înființat la 1 iunie 1929, ca secție a Muzeului Muzeul memorial ''Emil Isac'' etc.

Printre numeroasele monumente și lăcașuri de cult din Cluj-Napoca se numără: biserica mănăstirii benedictine, care datează din anul 1222; catedrala romano-catolică ''Sfântul Mihail'', unul dintre monumentele reprezentative ale goticului transilvan, a cărui construcție a început în 1316, în timpul lui Carol Robert de Anjou, fiind terminată în jurul anului 1437, în timpul lui Sigismund de Luxemburg; biserica reformată, ctitorită de Matei Corvin (1486-1494); biserica romano-catolică ''Sfânta Elisabeta'' (1700); biserica greco-catolică ''Schimbarea la Față'' (sec. XVIII); bisericile ortodoxe ''Sfânta Treime'' — din Deal (sec. XVIII) și ''Nașterea Maicii Domnului'' (1750); Catedrala Ortodoxă (1933); Bastionul Croitorilor (sec. XV); Palatul Teleki (sec. XVIII); Palatul Tholdalagi (1801-1807); Palatul Sfatului (1843-1846); casa principelui Transilvaniei, Ștefan Bocskay (sec. XVI); clădirea Teatrului Național (1905-1906); Palatul Szeki (1893) etc.

De asemenea, în Cluj-Napoca se află o Grădină Botanică, înființată pe domeniul familiei Mikó în 1859. Ulterior, grădina a fost reamenajată pe o suprafață de 14 hectare și inaugurată în 1925. La 4 km nord de municipiu se află rezervația floristică ''Fânațele Clujului'', care ocupă o suprafață de 80 de hectare.

Sursa: AGERPRES

Am căutat ca într-un interval de timp cât mai scurt (doar câteva zile am avut la dispoziție) să vizitez cât mai multe străzi și bulevarde și să fac cât mai multe fotografii pentru ca să-mi ramâna cât mai multe amintiri. În principiu, pe mine mă  interesează case și blocuri vechi. În Cluj, parcă eram pe altă lume, din cauza concepției total diferite de a se construi casele, față de zona noastră, din Muntenia. La Cluj, casele se construiesc la stradă, dotate cu porți cât mai înalte, iar curțile în spatele lor. Aș mai fi avut foarte multe locuri de vizitat. Poate cu altă ocazie. În încheiere și nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc personalului de la Pensiunea Popan unde m-am cazat 4 nopti și m-am simțit foarte bine.      

Albumele cu fotografii realizate pe 2 septembrie pot fi văzute aici:        

http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Municipiul%20Cluj-Napoca%20partea%20a%20I-a/index.html

http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Municipiul%20Cluj-Napoca%20partea%20a%20II-a/index.html

Albumele cu fotografii realizate pe 3 septembrie pot fi văzute aici:

http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Municipiul%20Cluj-Napoca%20partea%20a%20III-a/index.html

http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Municipiul%20Cluj-Napoca%20partea%20a%20IV-a/index.html

Albumul cu fotografii realizat pe 4 septembrie poate fi văzut aici:

http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Municipiul%20Cluj-Napoca%20partea%20a%20V-a/index.html

Albumul cu fotografii realizat pe 6 septembrie poate fi văzut aici:  

http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Municipiul%20Cluj-Napoca%20partea%20VI-a/index.html