Contribuţia germană la dezvoltarea economică a Bucureştiului

In cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturilor române şi germane de pe teritoriul României Casa de Cultură „Friedrich Schiller” a organizat joi 23 iulie 2015, ora 18:30 conferinţa dezbatere „Contribuţia germană la dezvoltarea economică a Bucureştiului”.

Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Asociaţia Istoria Artei care a vernisat totodată şi expoziţia de documente digitizate din Arhivele Naţionale ale României.

Au participat:

Drd. Oana MARINACHE, preşedinte Asociaţia Istoria Artei a prezentat câteva personalităţi germane care au contribuit la dezvoltarea şi modernizarea economică a Bucureştiului.

Graficianul Cristian GACHE a dezvăluit aspecte documentare importante ale structurării expoziţiei.

Ilustraţia muzicală: Marius BOLDEA, pian

Coordonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS

Specialiştii de la firma de consultanta Oxford Economics afirma ca Bucureştiul este oraşul european care va avea cea mai buna evoluţie in următorii cinci ani, urmând sa aibă o rata de creştere de 7%, de peste doua ori mai mare decât media europeana.

„Am luat in considerare o mulţime de criterii, inclusiv aşteptările de creştere a economiei naţionale si ponderea pe care o va avea fiecare sector la aceasta creştere. Am remarcat, de pilda, ca serviciile de business vor fi sectorul care se va dezvolta cel mai mult in următorii cinci ani, fapt ce va contribui la creşterea economiei Bucureştiului, ţinând cont ca aici sunt concentrate peste o treime din aceste servicii la nivel National”, a explicat Anthony Light, senior-economist in cadrul companiei de consultanta, pentru Capital.” (Internet, 2015)

Micro-expoziţia cuprinde documente digitizate (planuri, reclame, facturi, acte) vizând câteva aspecte ale dezvoltării economice a capitalei. Strada Smârdan de astăzi era cunoscută sub numele de Uliţa Nemţilor, Uliţa Nemţească şi Strada Germană. Numele străzii Lipscani ne aminteşte, de asemenea, de comerţul intens din secolul al XIX-lea cu centrul comercial al Leipzig-ului. Activitatea economică şi comercială este ilustrată de o diversitate de facturi ale unor comercianţi de origine germană, prezenţi la Bucureşti, dar avem şi dovezi ale schimbului intens cu firme importante din spaţiul german.

Cei mai importanţi berari ai capitalei au fost de origine germană, amintim aici de Wilhelm Hoeflich (Oppler) şi Erhard Luther, iar unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice rămâne şi astăzi „Caru’ cu bere” al fraţilor Mircia, sosiţi din Transilvania. Sunt prezentate pentru prima dată publicului şi documentele de împământenire ale sculptorilor de origine germană Storck, Emil Wilhem August von Becker, dar şi ale inginerului prusac Carol Wayrach. În expoziţie găsim şi documente legate de Hermann Rieber, comerciantul de trăsuri, dar şi ale lui Rudolf Gaiser, cel care a înfiinţat în 1859 prima fabrică de produse metalice din Bucureşti. Proiectul de digitizare desfăşurat de echipa Asociaţiei Istoria Artei a scos la lumină şi presupune publicarea pe www.arhivadearhitectura.ro a nenumărate şi variate documente legate de istoria arhitecturii, construcţiilor şi activitatea economică a Bucureştiului secolului al XIX-lea.

Sursa: Casa de Cultură „Friedrich Schiller”

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Contributia%20germana%20la%20dezvoltarea%20Bucurestiului/index.html