Pionierii Aerului

”Pionierii Aerului” expoziţie realizată în cadrul Muzeului Naţional Tehnic ”Profesor Inginer Dimitrie Leonida” în perioada 22 mai - 4 iulie 2015, în sala de expoziţii temporare a muzeului, s-a dorit o succintă evoluţiei zborului. Meritul construirii primului aparat de zbor care s-a desprins de la pămant cu mijloace proprii ale avionului revine unui român, inginerul Traian Vuia.

Prezentarea publicului larg mărturii ale protagoniştilor ce şi-au adus aportul în istoria aviaţie universale, generând apariţia unor importante invenţii şi sisteme de zburat, de care se fac referire încă din anul 1529 când, Conrad Hass realizeză prima rachetă în trepte, primul avion cu reacţie din anul 1910 realizat şi prezentat la Salonul internaţional de aeronautică din Paris - decembrie 1910, sau rucsacul zburator al lui Justin Capră. Realizările lui Aurel Vlaicu, Traian Vuia şi Henri Coandă, au determinat naşterea aviaţiei româneşti, simultan cu cea mondială.

Se consideră de regulă ca dată de naştere a aviaţiei mondiale anul 1903, în care fraţi Wright au realizat primele zboruri cu avionul utilizând un sistem de decolare prin catapultare pe o şina înclinată.

Inginerul Traian Vuia, la 6 februarie 1903, prezintă Academiei de Ştiinţe din Paris proiectul unui "aeroplan-automobil", pe care il va construi mai tarziu. În anul 1906, pe 18 martie, reuşeşte cu acest avion o primă decolare şi zboară pe o lungime de 12 m, la o înălţime de aproximativ 60 cm. - ”Primul zbor mecanic autonom  din lume”.

Inginerul Aurel Vlaicu a realizat primul zbor din România la 17 iunie 1910, cu avionul ”Vlaicu I”, primul avion proiectat şi fabricat în România, marcând astfel începuturile industriei aeronautice din România. În anul 1911, proiectează avionul ”Vlaicu II”, cu care în anul 1912 caştigă cinci premii memorabile la un miting aviatic aerian din Aspern, Austria. În anul 1913 începe proiectarea şi construcţia ”primului avion aerodinamic metalic cu inele de răcire a motorului, ”Vlaicu III”.

Henri Coandă a realizat la 17 decembrie 1910 la Paris, primul zbor din lume cu un avion echipat cu un motor cu reacţie care nu avea elice, ”Coanda 1910”. Henri Coandă devine directorul tehnic la uzinele Bristol din Anglia, unde va proiecta o serie întreagă de avioane militare cu elice, multe din ele cu caracteristici revoluţionare.

Industria Aeronautică Română a fost fondată la 1 noiembrie 1925, ca societate pe acțiuni. La început acțiunile au aparținut uzinelor Blériot - Spad și Lorraine - Dietrich, fabricii Astra Arad (care a contribuit cu utilaje și personal de specialitate), precum și statului român (care a contribuit pe lângă terenul pentru construcția uzinelor și amenajarea unui aerodrom, și cu o sumă importantă de bani). În decurs de aproape un deceniu și jumătate, statul român a cumpărat acțiunile deținute de uzinele franceze, astfel că la 1 septembrie 1938 uzinele au devenit în întregime proprietate a statului român.

Elie Carafoli inginer, constructor de avioane, a fost unul dintre cei mai prestigiosi specialisti în mecanica fluidelor si constructii aerospatiale. În perioada 1928 - 1933, a funcționat ca inginer-șef al Serviciului de studii și construcții și director al Industriei Aeronautice Române de la Brașov. Elie Carafoli, a proiectat modelele IAR CV 11, IAR-12, IAR-13, IAR-14, IAR-15, IAR-16, IAR-21, IAR-22, IAR-23, IAR-24, produse la IAR.

Armata Romana in cel de-al doilea  Razboi Mondial era dotata cu avioane realizate la I.A.R. Brasov.     

Conrad Hass militar şi inventator de origine austriacă, precursor al zborului cu racheta. Manuscrisul sibian cunoscut sub denumirea de Varia II 374 sau Coligatul de la Sibiu (colligare - a lega împreună), a fost redactat de Conrad Haas între anii 1529-1556 împreună cu alte lucrări de pirotehnie pe care le-a deţinut Haas, pe vremea când ocupa funcţia de şef al Arsenalului militar al armatei austriece. A imaginat la Sibiu tehnica rachetei în trepte.      

Hermann Oberth a fost, unul dintre cei trei părinţi fondatori ai ştiinţei rachetelor şi astronauticii. În toamna lui 1929, Hermann Oberth a lansat prima sa rachetă cu combustibil lichid, numită „Kegeldüse”. În aceste experimente a fost asistat de studenţi de la Universitatea Tehnică din Berlin, printre care se afla şi Wernher von Braun. La construirea primei rachete de mari dimensiuni din lume, numită A4, dar cunoscută astăzi mai degrabă sub numele V-2, s-au folosit 95 dintre invenţiile şi recomandările lui Hermann Oberth. Si am amintit doar câteva personalităţi ce s-au ocupat de acest domeniu al aeronauticii.

Alături de texte şi fotografii, schiţele lui Aurel Valicu şi Hermann Oberth, machetele de avioane: ”Vuia II”  si ”Vlaicu I”, Racheta în 2 trepte Obeth, au fost expuse exponate originale din secţiile ”Aviaţie -  Aerospaţial ” a Muzeului Naţional Tehnic:

- Motor cu 9 cilindri în stea – fabricat la IAR Braşov, sub licenţă GNÔME-RHÔNE  9K NR.4404 TIP C, aproximativ 1930;

- Motor cu 9 cilindri în stea – fabricat la IAR Braşov, sub licenţă GNÔME-RHÔNE de 80 C.P. A fost montat pe unul din avioanele MORANE - SAULNIER M.S. 35, aproximativ 1928.

- Motor de avion ANZANI cu 3 cilindri în stea, de 25 C.P.. A fost montat pe unul din avioanele Bleriot XI folosite ca avioane de observaţie de armata romana în timpul primului război mondial, dar şi în primii ani după război, a fost donat muzeului de către pilotul Saru Ionescu, aproximativ 1910.

- Motor de avion cu 7 cilindri în stea tip SIEMENS SH 14 A de 160 C.P. A fost montat pe un avion biplan de antrenament BÜCKER 133 JUNGMEISTER, ce a fost folosit pentru demonstraţii aeriene acrobatice de piloţi celebri printre care Bâzu Cantacuzino şi Enciulescu Banică, anul 1936.

- Motor de avion K14 cu 14 cilindri în stea; de 870 C.P., fabricat la IAR Braşov în anul 1937, ce a echipat avioanele de vânătoare.

- Motor de avion ARGUS cu 8 cilindri in V, de 240 C.P. Fabricat la ARGUS MOTOREN Berlin. Astfel de motoare au fost utilizate în principal pe avioanele ARADO AR 66 şi FOCKE-WULF FW 56 STÖSSER, dar  şi pe alte mici avioane de recunoaştere şi de comunicare, cum ar fi FIESELER FI 156 STORCH, în timpul celui de-al doilea război mondial, anul 1928.

- Motor de avion GNÔME-RHÔNE de 80 CP. A fost montat pe unul din avioanele MORANE, construite sub licentă la IAR Brasov, aproximativ 1928.

- Motor de avion IAR 6 G1 de 200 C.P, fabricat la IAR Braşov sub licenţă „DE  HAVILLAND GIPSY SIX”. Acest motor a fost montat pe avioanel NARDI 305  IV, fabricate anii 1935 - 1944. Au fost folosite la Şcolile de pilotaj din  România.

- Aparatul portativ de zbor individual realizat de Iustin Capră şi Ion Munteanu în anul 1958.

- Aparatul portativ de zbor individual realizat de Iustin Capră în anul 1962.

Sursa: Muzeului Naţional Tehnic ”Profesor Inginer Dimitrie Leonida”

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Pionierii%20Aerului/index.html