Dl. Olariu Ovidiu este absolventul primei promotii de ingineri electronisti din Romania, promotia 1956. Din activitatea domniei sale putem enumera :
- a fost redactorul revistei Radioamatorul;
- a fost redactorul revistei Sport si Tehnica;
- a fost arbitru in colegiul international de arbitri;
- a scris 4 carti si peste 300 de articole de electronica;
- a lucrat 40 de ani la Dispeceratul Energetic National de unde a iesit la pensie.
YO3CCC: Data si locul nasterii.
YO3UD: M-am nascut pe 6 septembrie 1930 in orasul Brasov.
YO3CCC: Cum ati luat primul contact cu aparatele de radio?
YO3UD: Prin 1934-1936, tata era pasionat de aparatele de radio si era prieten cu ing. Mihailescu care avea un magazin pe Calea Grivitei (langa Podul Grant) unde vindea aparate de radio pe care el le construia cu piese aduse din Germania.
YO3CCC: Tatal d-voastra avea vreo pregatire in acest domeniu?
YO3UD: Tata era economist, dar era pasionat si de aceste aparate de radio. Pe vremea aceea, aparatele de radio aveau numai UL si UM, iar tata auzise ca in Europa (Anglia si Germania) au aparut posturi de radio si in US si vroia sa le prinda. Din acest motiv facea tot soiul de experiente.
YO3CCC: Bine, dar cum ati luat "microbul"?
YO3UD: Ca sa-i pot fi de folos, tata m-a invatat cifrele de la 1 la 0 ca sa-i aleg rezistentele si condensatoarele din cutii. De exemplu, el imi spunea: "Cauta-mi o rezistenta de 1-3-0 (unu-trei-zero)", ceea ce insemna sa-i caut o rezistenta de 130 kilo-ohmi. Asa am ajuns ca in scoala primara sa fac galene.
YO3CCC: Si ati ramas in stadiul de galena?
YO3UD: A venit razboiul si am fost obligati sa predam aparatele de radio la politie. Intre timp tata imbatranise, nu mai facea experiente si atunci am inceput sa fac eu pentru ca simteam nevoia sa ascultam Vocea Americii si BBC-ul, posturi de radio care erau bruiate de rusi.
YO3CCC: Ceva publicatii de specialitate se puteau gasi pe atunci?
YO3UD: Erau cateva publicatii care apareau periodic: Radio Universul, Radio Fonia si Radio Adevarul.
YO3CCC: Dar, despre radioamatori cum ati aflat?
YO3UD: Tot periodic aparea si YR5 Buletin si asa am aflat de existenta radioamatorilor cu putin inainte de inceputul razboiului drept pentru care m-am apucat sa invat si telegrafie.
YO3CCC: Ati fost mai intai receptor sau ati obtinut direct autorizatie de emisie?
YO3UD: Intr-o zi am lucrat cu Cezar Pavelescu YO3GK care si-a dat seama ca nu am autorizatie, mi-a spus sa numai fac piraterie, sa vin in str. Jacques Elias nr. 2 si sa ma autorizez, ceea ce am si facut. Am primit autorizatie de receptor cu indicativul YOR-331. Mai tarziu am depus cerere pentru emisie, iar autorizatia am primit-o in 1956.
YO3CCC: Ce facultate ati urmat?
YO3UD: In anul 1951 am dat examen de admitere la fac. de Electrotehnica, care in anul 1953 s-a scindat in: Electronica si Electrotehnica. Eu am optat pentru fac. de electronica pe care am absolvit-o in anul 1956, prima promotie de ingineri electronisti cu 5 ani.
YO3CCC: Care a fost primul loc de munca?
YO3UD: Dupa terminarea facultatii, ca inginer stagiar, am avut mai multe optiuni dar eu am ales Bucurestiul si asa am ajuns la CFR.
YO3CCC: Vreo intamplare mai deosebita ati avut pe aici?
YO3UD: Se intamplase ceva ca nu se mai putea tine legatura telefonic cu gara Chitila. M-am deplasat personal la fata locului si am inceput sa merg din stalp in stalp pe langa linia de cale ferata si sa urmaresc cu privirea traseul firelor de telefon. La un moment dat am gasit "buba", firele erau rupte si aveam nevoie de niste izolatori. M-am dus in gara Chitila, am intrebat unde era magazia celor de la intretinere telefoane si asa am ajuns la ladita cu izolatori care evident ca avea lacatul pus. Daca as fi dat telefon la Bucuresti si pana ar fi venit echipa de intretinere ar fi trecut ore pretioase, asa ca am spart lacatul, m-am servit cu ce imi trebuia si am reparat linia telefonica. Cand am ajuns la locul de munca am facut un raport detaliat cu ce am gasit si cum am remediat, specificand ca am spart lacatul de la ladita cu izolatori. Raportul intocmit de mine a ajuns la ministru si am primit felicitari.
YO3CCC: Cum si de ce ati plecat de la CFR?
YO3UD: Intr-o zi m-am trezit cu colonelul Rivenson Elisei care a venit la CFR sa ma ceara pentru revista Radioamatorul. Mai intai a discutat cu mine sa vada daca sunt de acord, urmad ca apoi sa mearga la forurile superioare. In timpul discutiei i-am pus urmatoarea intrebare: "De ce ma vreti tocmai pe mine?", iar raspunsul a fost: "Noi vrem ca revista sa fie una serioasa iar redactorul trebuie sa fie cu studii superioare". La aceea vreme eram singurul radioamator cu specializarea radiocomunicatii. Eu mi-am dat acceptul pe loc; atunci, el m-a rugat sa-l insotesc si impreuna am mers la directorul general unde s-au stabilit conditiile pentru plecarea mea la AVSAP.
YO3CCC: A meritat "deranjul"? Ma refer din punct de vedere financiar.
YO3UD: La CFR aveam un salariu de 800 lei, daca m-as fi dus seful Garii Buzau (unde primisem repartitie la terminarea facultatii) as fi avut 1200 lei, iar aici am primit 2000 lei. No comment.
YO3CCC: Cum v-ati descurcat la noul loc de munca?
YO3UD: Cu munca si rabdare am rentabilizat in asa masura revista astfel incat astazi aparea si a doua zi se epuiza pe cand celelalte reviste (Aripile patriei si Pentru apararea patriei) se vindeau foarte putin. Solutia, a fost aparitia unei alte reviste "Sport si Tehnica" care sa le includa pe toate.
YO3CCC: In colectivul redactional ati avut si radioamatori?
YO3UD: La redacatie am avut urmatorii colegi: Tanciu Mihai YO3CV (secretar de redactie), Liu Misu YO3ZC si Vasilescu Raul YO3LX, YO3ZR ,Cristian Petre, YO3RD Macoveanu Liviu si YO3RF Craiu George (colaboratori externi.)
YO3CCC: Spuneti-mi cateva cuvinte despre cum era organizat si ce cuprindea AVSAP-ul.
YO3UD: AVSAP-ul era prescurtarea de la Asociatia Voluntara pentru Sprijinirea Apararii Patriei si avea COC-ul (Centrul Organizatoric Central) in strada Dacia nr. 13. Acesta avea o directie a presei care se ocupa de 3 reviste de specialitate: Radioamatorul, Aripile patriei si Pentru apararea patriei. Toate trei au trecut intr-una singura, "Sport si Tehnica" si totodata au trecut de la AVSAP la MTS (Ministerul Tineretului si Sportului).
YO3CCC: Ati stat mult timp aici?
YO3UD: Simtind ca barca se scufunda am ramas la revista "Sport si Tehnica" cu jumatate de norma si am trecut cu norma intreaga la "Dispeceratul National al Energiei".
YO3CCC: Cat timp ati ramas asa?
YO3UD: Timp de 7-8 ani.
YO3CCC: Cat timp ati tinut cursuri de radioelectronica si telegrafie?
YO3UD: Intre 1957 si 1960 am tinut cursuri de radioelectronica si telegrafie la Radioclubul Central si la Radioclubul Bucuresti.
YO3CCC: Cand ati fost numit in comisia de examinare?
YO3UD: Niculescu acorda dreptul de a fi radioamator fiind seful comisiei de examinare si avea functia de Sef de serviciu in cadrul postei. Prin 1963 am fost numit in comisia de examinare pentru obtinerea autorizatiei de emisie.
YO3CCC: Cand ati fost numit arbitru international?
YO3UD: In 1958 am fost numit arbitru in colegiul international de arbitri. In 1958 si 1959 am fost trimis in URSS si in Bulgaria pentru a participa la colegiul international de arbitri pentru verificarea fiselor de concurs si stabilirea rezultatelor. Presedintele acestui colegiu era Ernst Krenkel; el a fost seful primei expeditii la Polul Nord.
YO3CCC: Din intamplare, am un QSL cu indicativul R3AEM, fiind unul dintre indicativele folosite cu ocazia comemorarii a 100 de ani de la nasterea acestui explorator polar si operator radio. Cate carti si articole ati scris de-a lungul timpului?
YO3UD: In timpul activitatii mele am scris 4 carti si peste 300 de articole.
YO3CCC: Ce subiect ati tratat in aceste carti?
YO3UD: Pentru ca subiectul proiectului meu de diploma de la terminarea facultatii a fost "Proiectarea radioreceptoarelor cu tranzistoare", eu am publicat prima carte din Romania despre aceste receptoare.
YO3CCC: Ce constructii ati realizat de-a lungul anilor?
YO3UD: In primul rand vreau sa subliniez ca am realizat primul final cu 4 lampi GU50 din Romania. Am mai realizat: statii de emisie-receptie, un excitator de SSB cu defazaj, surse, un osciloscop, un capacimetru cu punte, amplificatoare liniare de putere, receptoare, emitatoare, etc. As mai putea aminti si realizarea primul emitator experimental pentru UUS cu modulatie de frecventa, in cadrul cercului de studii al facultatii de electronica avand o putere de 2 kW.
Interviul si fotografiile au fost realizate pe 26 ianuarie 2010.
Un album ocazionat de acest interviu poate fi vazut aici:
http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Sa%
Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer