Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia

Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia a fost infiinţat prin Decizia Prefecturii Judeţului Ialomiţa nr. 176/1990. Deschis oficial pentru public la 25 Martie 1996, la iniţiativa fostului director Răzvan Ciucă - coordonatorul Muzeului Agriculturii din România din 1990 până în 2011. 

Suprafata muzeului este de 3866 mp (suprafaţă desfăşurată) şi teren aferent 8420 mp.

Muzeul Naţional al Agriculturii are ca obiect de activitate istoria agriculturii, antropologia agrară şi arheologia industrială specifică de pe tot cuprinsul ţării.
 

Muzeul cuprinde 3 compartimente:                                                                                    

1. Colecţii - Documentare - Relaţii cu publicul
2. Restaurare – Conservare - Foto
3. Financiar – Contabil -  Administrativ                                                                     

PATRIMONIUL MUZEAL                                                                                                 

- Biserica de lemn „Poiana” - monument istoric şi de arhitectură,  (1737), care asigură toate serviciile religioase pentru Parohia „Buna Vestire”;                                                   

- Ferma model Perieţi - monument de istorie agrară, cea mai mare fermă producătoare de seminţe de legume şi flori din Europa de răsărit în prima jumătate a sec. XX.                        

- Unităţi în aer liber: a) la sediu: hambar (1869);  cuptoare tradiţionale de copt pâine; colaci de fântână (1853, 1937); însemne funerare (1889, 1877); b) in situ: Moară cu pietre pentru măcinat grâu şi porumb “KORONA” (1910), Paloş, judeţul Braşov; moară cu valţuri „GANZ” (1894) şi moară ţărănească cu pietre (1912), Buceş, judeţul Hunedoara; instalaţie complexă cuprinzând moară cu pietre (1935) şi piuă pentru finisat postavul, acţionate prin motor „DEUTZ” (1912), Dănicei, judeţul Vâlcea.                                            

- Colecţii reprezentative (peste 13.000 piese): unelte, maşini agricole şi instalaţii de arheologie industrială; mijloace de transport; etnografie; istorie-memorialistică, artă-religie.    

- Arhiva ştiinţifică şi documentară: peste 70.000 de unităţi.                                                              

- Fondul bibliotecii: peste 11.000 unităţi.                                                                                              

- Parc: peste 55 de specii dendrologice.                                                                       

 VALORIFICARE MUZEALĂ                                                                                                             

- Expoziţii temporare.                                                                                                                            

- Participarea la târguri naţionale şi internaţionale (expoziţii pavilionare şi în aer liber, demonstraţii practice).                                                                                                                          

- Depozit vizitabil.                                                                                                                                 

- Programe specifice: „Casa Pâinii” şi „Noi-Voi” atrag, în fiecare an, zeci de mii de vizitatori.                                                                                                                                

- Magazinul muzeului: obiecte de artă populară şi artizanat, publicaţii de specialitate.     

PUBLICAŢII                                                                                                                        

M.N.A. este editorul Colecţiei "Bibliotheca Romaniae Historiae Agriculturae" (seriile "Din Istoria Exploataţiilor Agricole", "Etnologie" şi "Patrimoniu").                                          

M.N.A. oferă  informaţii utile privind istoria unor firme celebre de utilaje agricole: Lanz-Bulldog, McCormick, Fordson, HSCS s.a.; construcţia cuptoarelor de pâine din Bărăgan; reţete culinare; medicină naturistă; principii de management agricol; industrie casnică textilă; mijloace de transport tradiţionale; etc.

DIALOG INTERNAŢIONAL                                                                                               

M.N.A. este afiliat la organisme internaţionale aparţinând de UNESCO (Asociaţia Internaţională a Muzeelor de Agricultură, Societatea Internaţională de Etnologie şi Folclor, Organizaţia Internaţională de Arte Populare). Din 2004, Muzeul este membru al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură (AIMA).
DIPLOMELE, MEDALIILE ŞI  TROFEELE primite în decursul anilor conturează personalitatea unei instituţii cultural-ştiinţifice de anvergură.                                                          

- Medalia „MéTIERS D’ART”, conferită de Societe d’Encouregement des Metiers d’Art pentru organizarea pavilionului României din cadrul manifestării Carrefour International des Metiers d’Art – Le Touquet, Franţa (1991).                                                                               

- Nominalizat la PREMIUL MUZEUL EUROPEAN AL ANULUI (EMYA 1998)                     

- Premiul „Dimitrie Leonida” (2003) şi Premiul „Horia Bernea” (2004), acordate de către Ministerul Culturii şi Cultelor în cadrul decernării Premiilor pentru Patrimoniul Cultural Naţional.                                                                                                                                            

- Premiul OSKAR acordat M.N.A. de către revista Capital "pentru cea mai stabilă evoluţie a deceniului" (2003).                                                                                                               

- Trofeul Internaţional „TEHNOLOGIE ŞI CALITATE” şi Diploma de acreditare, acordată de Editorial Office şi Trade Leader`s Club „în semn de recunoaştere a traiectoriei sale ascendente” (Geneva, Elveţia, 26 martie 2007). Se adaugă: 10 diplome de excelenţă, 6 diplome de merit, 4 premii speciale, 2 trofee, 2 titluri onorifice, 2 medalii.
Muzeul a fost vizitat de numeroase personalităţi din ţară şi din străinătate.

Au fost aduse aici de prin toată ţara tractoare, treierătoare, tot felul de maşini agricole şi nu numai, dintre cele mai vechi, importate la sfârşitul secolului al XIX-lea sau produse în uzinele româneşti în aceeaşi epocă, la Reşiţa sau Sibiu.                                                               

Firme din România: Topleţ, Uzinele de fier şi domeniile din Reşiţa, Rieger S.A. Sibiu. Firme din alte ţări: Internaţional Harvester & Co., McCormick, Daniel West, Fordson, Lanz (Mannheim), Stahl, Rud Sack (Leipzig), Deutz, Petkus, HSCS, M. Kir. Állami Gépgyár Budapest, Gutjahr & Müller Budapest, Bächer R. - Melichr F. Budapest etc.      

- Inventar agricol confecţionat în ateliere şi gospodării rurale;
- Mijloace de transport (căruţe, căroaie, trăsuri, sănii etc.);                                                            

- Bunuri cu semnificaţie etnografică: unelte, obiecte de uz casnic şi gospodăresc, piese de mobilier, ceramică, textile, piese de port, piese de harnaşament din piele, obiecte de cult, recuzită obiceiuri, fotografii;
-Bunuri istoric-documentare: obiecte, documente scrise şi iconografice ce au aparţinut unor mari personalităţi ale agronomiei româneşti, medalii, decoraţii, brevete;
-Bunuri cu semnificaţie artistică: lucrări de artă plastică, obiecte de cult.                                  

Am fost încântat să vad piesele de colecţie aflate în expoziţiile “Plugăritul – istorie şi civilizaţie”, “Tractorul în agricultura românească”, “Din bucătăria de odinioară”, “Fierul de călcat pe aburii vremii”, “Albinăritul – tradiţii româneşti”.                                                    

De asemnea, am vizitat expoziţia “UNELTE ŞI MAŞINI DE SECERAT, TREIERAT, VÂNTURAT”; aceasta va fi deschisă până la sfârşitului anului.

 Expozitie de ceasuri                                                                                                       

Expoziţia valorifică colecţia de ceasuri şi alte obiecte folosite de-a lungul timpului în exprimarea simbolică a curgerii vremii şi este structurată pe trei secţiuni: timpul uman ca rezultat al reflexiei de-a lungul istoriei, timpul ca dimensiune sacră în percepţia ţăranului şi timpul ca valoare lucrativă la ţăranul român.                                                                       

Pentru locuitorii satului tradiţional, timpul avea valoare lucrativă. El era intim legat de întâmplările şi evenimentele derulate în viaţa lor (ocupaţii, preocupări) sau în natură (bioritmurile plantelor, animalelor şi păsărilor). De aici derivă denumirea sărbătorilor, precum şi îndeletnicirile lor principale: agricultura şi păstoritul, din care s-au născut un calendar agrar şi unul pastoral. Celelalte activităţi rurale (pomicultura, viticultura, apicultura, pescuitul etc.) s-au suprapus, în general, peste cadrele de timp fixate de agricultori şi de crescătorii animalelor.

Expoziţia va fi deschisă până la sfârşitul anului.

Expozitia “Albinăritul – tradiţii româneşti”

De ce o expoziţie despre apicultură la Muzeul Agriculturii din Slobozia? Deoarece ţara noastră deţine o tradiţie îndelungată în domeniul creşterii albinelor, apicultura impunându-se ca ocupaţie de sine stătătoare încă din cele mai vechi timpuri, conform mărturiilor istorice existente în acest sens, iar colecţia muzeului nostru conţine martori ai acestei ocupaţii străvechi.
Veţi vedea o evoluţie a stupilor, care este foarte interesantă, pornind de la stupii primitivi în formă de clopot, realizaţi din împletituri de nuiele, lipiţi cu lut amestecat cu balegă, din care la scosul mierii se pierdeau familii de albine şi fagurii se storceau. Apoi, buduroaiele din trunchi de copac, scobite la mijloc, precum şi stupi din scânduri dispuse cap la cap, care în interior aveau scândurele sau ţepuşe de lemn pe care se sprijinea magazia de miere. Urmează stupii cu rame, cu un etaj sau cu două şi acoperişuri în două ape din şindrilă sau din tablă, precum şi stupii pentru matcă. Veţi întâlni în expoziţie şi centrifugele pentru miere, atât din lemn, cât şi din metal, alături de alte obiecte ce constituie recuzită pentru apicultori (pompă pentru fum, halat pentru apicultor etc).
Expoziţia va fi deschisă publicului până la sfârşitul lunii octombrie 2013.

Muzeul poate fi vizitat după următorul program: marţi-vineri, între orele 9:00 – 17:00, sâmbătă - duminică, între orele 8:00 – 16:00.

Magazinul muzeului, prin produsele sale de artizanat rural şi publicaţii diverse se află zilnic la dispoziţia vizitatorilor.

Muzeul este amplasat la intrarea dinspre Urziceni a municipiului Slobozia, înconjurat de unul dintre cele mai frumoase şi bine întreţinute parcuri din localitate, este singurul muzeu cu acest profil din ţară, singurul muzeu care are în patrimoniu o biserică de lemn (monument istoric şi de arhitectură, sec. XVIII) aflată în cult (parohia "Buna Vestire").

Adresa: B-dul Matei Basarab nr. 10, Slobozia, judeţul Ialomiţa, România.

Sursa: Muzeul National al Agriculturii din Slobozia

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Muzeul%20National%20al%20Agriculturii/index.html