Tabloul votiv al lui Neagoe Basarab şi al familiei sale

Muzeul Naţional de Istorie a României a organizat vernisajul micro-expoziţiei “Tabloul votiv al lui Neagoe Basarab şi al familiei sale”, din cadrul proiectului “Exponatul lunii”, care a avut loc vineri, 16 noiembrie 2012, începând cu orele 12.00, la sediul instituţiei din Calea Victoriei, nr. 12.

După un complicat proces de restaurare, Muzeul Național de Istorie a României a prezentat publicului o capodoperă a artei medievale, care este în aceelași timp și una dintre cele mai cunoscute imagini ale Evului Mediu românesc: fresca cu tabloul votiv al domnitorului Neagoe Basarab și al familiei sale de la Mănăstirea Curtea de Argeş. Alături de acesta a fost expusă și fresca cu portretul domnitorului Radu cel Mare, de asemenea „recondiționată” în urma unei minuțioase și complicate operațiuni de restaurare.

Prezentarea acestei minunate opere de artă a fost cu atât mai potrivită cu cât, în 2012, s-au împlinit 500 de ani de la preluarea tronului Țării Românești de către Neagoe Basarab, domnitor ce s-a remarcat mai ales prin grija arătată culturii și bisericii. Este suficient să amintim că în timpul său a fost ridicată mânăstirea de la Curtea de Argeș, că a fost repusă în funcţiune tipografia adusă în Valahia, în 1508, de călugărul sârb Macarie și că domnitorul însuși este autorul primei lucrări de tip parenetic din spaţiul românesc, redactată între 1517-1521, în limba slavonă: „Învăţăturile bunului şi credinciosului domn al Ţării Româneşti Neagoe Basarab Voievod către fiul său Teodosie Voievod”.

Frescele de la biserica episcopală de la Curtea de Argeș au o istorie interesantă. Între 1875 – 1886 s-au efectuat ample lucrări de restaurare la acest edificiu religios. În acest context, frescele de secol XVI ale lui Dobromir au fost scoase de pe pereţi, câteva fiind duse la Muzeul Naţional de Antichităţi din Bucureşti: inscripţia în care este menţionat Dobromir, tabloul votiv al lui Neagoe Basarab, cu doamna Despina şi cei şase copii ai lor, şi cel al lui Radu Afumaţi cu soţia sa, Ruxanda, frescele reprezentându-i pe Radu Paisie şi fiul său, Marcu, Mircea cel Bătrân, Radu cel Mare, Maica Domnului, Iisus Hristos, Ioan Botezătorul, Arhanghelul Mihail, Sf. Nicolae, Sf. Iacov Persul, sfinţii militari Dimitrie, Gheorghe, Artemie, Mercurie, Eustaţie Plachida, Areta, Teodor Tiron, Agapie, Procopie, Lup, Sozont, Mamant, Nestor, Prov, doi sfinţi neidentificaţi, Sf. Ana cu Maica Domnului, Sf. Elisabeta cu Sf. Ioan Botezătorul, prorocul Solomon. După transformarea Secţiei Ecleziastice a Muzeului de Antichităţi în Muzeul de Artă Religioasă (1935), frescele vor fi transferate în sediul acestuia, din Palatul Kretzulescu, iar din 1953 vor face parte din galeria de artă religioasă veche a  Muzeului Naţional de Artă, înfiinţat în 1950, în clădirea fostului palat regal. În prezent, majoritatea frescelor se află la Muzeul Naţional de Artă, în afară de două, care sunt în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României (celebrul tablou votiv al lui Neagoe Basarab și al familiei sale şi portretul domnitorului Radu cel Mare), câteva fragmente cu îngeri în zbor, ce se găsesc în muzeul mănăstirii Argeşului, şi un fragment ce se presupune că  înfăţişează chipul cneazului Lazăr, depozitat în palatul epsicopiei Râmnicului.

Piesa principală a expoziției de la Muzeul Național de Istorie a României îl prezintă pe domnitorul Neagoe Basarab alături de soția sa, Despina Miliţa (ce se trăgea din dinastia Brancovici, ultima dinastie domnitoare a Serbiei medievale) și cei şase copii ai lor: Ion, Petru, Anghelina, Teodosie, Stana şi Ruxanda.

Muzeul Naţional de Istorie a României a iniţiat în perioada 2008-2009 conservarea şi restaurarea celor două fragmente de pictură murală extrase de la Biserica Episcopală din Curtea de Argeş. Picturile se aflau într-o stare avansată de degradare, prezentând numeroase probleme de conservare datorate tehnicii de execuţie mixte “a fresco” şi “a secco” dar şi a  intervenţiilor necorespunzătoare, de întreţinere, a degradărilor accidentale şi a unor intervenţii de repictare realizate în timp. Procesul metodologic a avut un caracter de conservare, de recuperare, protejare şi punere în valoare a fragmentelor existente, iar operaţiunile de restaurare la nivelul picturilor murale extrase s-au încadrat în această strategie metodologică.

Lucrările de restaurare au fost coordonate de lect.univ. dr. Romeo Gheorghiţă, din echipa sa făcând parte restaurator expert Sorina Gheorghiţă și studenţii: Cristiana Banu, Maria Coltofean, Ana Chiricuţă, Violeta Pârvu. Analizele fizico-chimice au fost realizate de cercetător ing. Gheorghe Niculescu și biolog conservator Virginia Diaconescu.

Micro expoziţia a fost deschisă în perioada 16 – 26 noiembrie 2012

Sursa: Muzeul Naţional de Istorie a României

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici:  http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Tabloul%20votiv%20al%20lui%20Neagoe%20Basarab%20si%20al%20familiei%20sale/index.html