Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (Academia Română) a organizat marți, 6 octombrie, ora 12.00, principala revizitare a naționalismului victimhood în era genocidului global de Jie-Hyun Lim (distins profesor la Universitatea Sogang).
Evenimentul a avut loc în sala principală de conferințe a Institutului, Bulevardul Aviatorilor, nr.1.
https://www.iini.ro/ro/node/372
Abstract
Consensul postbelic a susținut că memoria Holocaustului va funcționa ca o profilaxie universală împotriva atrocității; „niciodată” a fost consacrată ca piatra de temelie etică a regimului global al drepturilor omului. Cu toate acestea, pe măsură ce Gaza este redusă la moloz și orașele ucrainene ard, suntem obligați să ne confruntăm cu o propunere incomodă: memoria suferinței trecute nu a împiedicat în mod fiabil genocidul contemporan, ci și-a furnizat, în măsură semnificativă, gramatica justificativă. Această prelegere revizuiește conceptul de „naționalism de victime” pentru a interoga de ce cel mai solemn jurământ mnemonic al secolului XX se inversează atât de persistent în opusul său.
Naționalismul victimității funcționează ca un șablon narativ care transmută moștenirea suferinței ancestrale în legitimitate morală și un alibi post-mortem pentru prezent. Cea mai importantă operație a sa este gramaticală: rescrie în tăcere universul „niciodată” în particular „niciodată din nou pentru noi. „Odată ce victimitatea devine ereditară — moștenită de o generație post-memorie ca proprietate inalienabilă — națiunea pretinde o nevinovăție colectivă care împiedică reflecția asupra propriei capacități de perpetrare. Mobilizarea israeliană a memoriei Holocaustului în Gaza, contra-mobilizarea victimizării coloniale de către Hamas și narațiunea lui Putin despre martiriul rusesc în mâinile unui „Occident colectiv” nu sunt aberații, ci naționalismul victimității funcționând exact așa cum a fost proiectat: armonizarea unui trecut încurcat pentru a autoriza violența în prezent.
Desenându-se pe încurcăturile transnaționale care leagă Auschwitz-ul de Hiroshima, Jedwabne de „femeile de consolare”, această discuție susține că cuantificarea competitivă a suferinței dezumanizează chiar victimele pe care pretinde că le onorează. Cea mai sinistră lecție a Holocaustului, susțin eu, nu este că o astfel de atrocitate să ni se întâmple din nou, ci că noi - cei nevinovați, cei neprihăniți, cei drepți - rămânem pe deplin capabili să o săvârșim. Sarcina prezentului nu este, așadar, să păzească victimitatea cu mai multă gelozie, ci să renunțe la ea în favoarea solidarității mnemonice.
Jie-Hyun Lim este un profesor distins la Universitatea Sogang. El este redactorul serialului „Dictatură în masă” la Palgrave/Macmillan și „Global Easts” la Central European University Press. Cărțile sale recente includ Naționalismul Victimhood: History and Memorie într-o era globală (Columbia Univ. Presa, 2025), Opfernaționalismus. Erinnerung und Herrschaft in der postkolonialen Welt (Klaus Wagenbach, 2024), Global Easts: Remembering, Imagining, Practicing (Columbia Univ. Presă, 2022) și Intervenții Mnemonic Solidarity-Global (Palgrave, 2021, coeditat cu Eve Rosenhaft). În calitate de activist al memoriei, a co-curat expoziții de „Vecini nedoriți” concentrându-se pe victimele rromilor și sinti ale Holocaustului și „Naming the Nameless” asupra muncii forțate din imperiul japonez.
Sursa: Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (Academia Română)
Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: https://nini.qsl.ro/yo3ccc/
Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer