Repere culturale bucureștene. Târgul Moșilor

Conferinta “Repere culturale bucureștene. Târgul Moșilor” a avut loc joi, 25 iunie, ora 18:00, la Sala Dalles.

Organizatori:
Academia Română
Fundația Culturală Dalles

Conferențiar:
acad. Sabina Ispas
Președintele Secției de arte, arhitectură și audiovizual a Academiei Române
Directorul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“

Târgul Moșilor din București a fost, în ultimele secole, un reper cultural și social în istoria orașului. Manifestare culturală cu semnificație și amploare aparte, Târgul a însoțit dezvoltarea Bucureștilor timp de sute de ani. Tradiția istorică asociază apariția și dezvoltarea Târgului, aflat mult timp la marginea orașului, nu doar cu manifestări locale (loc de obor sau de judecată), ci și cu evenimente importante din trecutul cetății domnești (între acestea chiar bătălii, pentru care Domnul a hotărât să fie ridicată o cruce mare de piatră, lângă care era oficiată slujba de pomenire la „Moșii de Rusalii”).

Amplasarea și dinamica spațiului în care s-a desfășurat Târgul în epoci diferite, precum și formele lui de manifestare au însoțit permanent dezvoltarea orașului, modificându-și în timp aspectul și funcțiile, amplificând conotațiile manifestărilor găzduite. Vechile tradiții „populare” erau prezente obligatoriu în intervalul de o săptămână cât dura desfășurarea târgului. Între acestea avea un loc important jocul călușarilor, ritualul taumaturgic, asociat exclusiv perioadei de sărbătorire a Rusaliilor, prezență obligatorie în „joia Moșilor” când Târgul era vizitat chiar de domnitor, însoțit de mari boieri și de armată.

De-a lungul timpului, cea din urmă etapă a Târgului Moșilor a oferit un cadru permisiv pentru acceptarea și adaptarea multor forme de distracție „moderne”, unele carnavalești, cu o dinamică influențată nu doar de mode, ci și de o componenta financiară, negustorească. Acestei etape de înnoire și de dezvoltare extensivă, în jurul nucleului tradițional, îi datorează în mare parte Târgul Moșilor de Rusalii din București imaginea aproape legendară, păstrată în memoria colectivă, consemnată în literatură, evocată în imagini și, mai recent, în filme realizate în secolul al XX-lea.

Târgul Moșilor a devenit astfel nu doar un reper pentru istoria culturală a Bucureștiului, ci și un fenomen de referință pentru analiza și înțelegerea proceselor de „festivalizare” a vieții cotidiene, pe care o cercetează și despre care scriu etnologii și folcloriștii de astăzi. Schimbările de paradigmă sesizate în prezent de etnologi oferă, prin cunoașterea și prin înțelegerea dinamicii Târgului Moșilor, o posibilitate de previziune asupra a ce va însemna „tradiția” în cultura lumii viitoare.

Academician Sabina Ispas, membru titular al Academiei Române (2009), este director al Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“ și președintele Secției de arte, arhitectură și audio-vizual a Academiei Române. Specialist remarcabil în folcloristică și etnologie, cunoaște în profunzime mecanismele specifice creației populare, dinamica fenomenelor folclorice și rolul folclorului în definirea identității noastre culturale. Câteva lucrări reprezentative pentru o activitate științifică și culturală bogată: Lirica populară de dragoste (1985), Cântecul epic-eroic românesc în context sud-est european. „Cântecul pețirii“ (1995), Cultură orală și informație transculturală (2003), Colindatul tradițional românesc. Sens și simbol (2007).

Sursa: Academia Română

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici:  https://nini.qsl.ro/yo3ccc/2026/Repere%20culturale%20bucurestene.%20Targul%20Mosilor/index.html