In prag de aniversări cu participanţii la recentul Festival Concurs Iulia Hasdeu

Evenimentul a avut loc pe 6 noiembrie, ora 17, la Centrul Cultural Mihai Eminescu.

Textul este original cu citate din lucrarea transcendent-spiritistă SIC COGITO ce conține corespondența Bogdan Petriceicu HAȘDEU cu fica sa decedată IULIA HAȘDEU.

Autorul textului, cu citate, este cercet. Șt. (ing. ch.) Lucreţia Eugenia Brezeanu și a fost prezentat la Casa de Cultura Mihai Eminescu.

Posibila utilizare terapeutică a muzicii și a sunetelor în lucrările muzicale “comunicate” de Iulia Hașdeu.

Iulia Hașdeu  o tânără cu abilități intelectuale excepționale, polivalent talentată, cu o imaginație bogată, cu un suflet  sincer aspirând spre un ideal cultural-patriotic.

Și-a luat bacalaureatul la 17 ani; în 1886 doar la vârsta de 16 ani  a uimit  profesorii de la Sorbona cu talentul său, cu lucrarea ce avea ca temă  Filosofia populară la români: logica,  psihologia, metafizica, etica și teodiceea. 
Teodicee este doctrina filozofico-religioasă, inițiată de Leibniz în lucrarea sa Teodiceea (apărută în 1710), care își propune să demonstreze că existența răului în lume nu contrazice bunătatea divină.

În alte două conferințe, cu temele Logica ipotezei și A doua carte a lui Herodot, dovedește un talent oratoric remarcabil.
Aparținând unei familii cu o anumită tradiție culturală Iulia Hașdeu a fost atrasă de arte și chiar a primit o educație artistică luând lecții de muzică și pictură. 
La București se afirmă prin interpretări muzicale la pian în cadrul Consevatorului unde este premiată și menționată în presa vremii. Post mortem este “dictat” realizat Recviem-ul Iuliei Haşdeu cunoscută a fi prima melodie spiritistă din Romania.

In extracte din ședințele transcendental-spiritiste Recviem-ul a fost transmis printr-o persoană deprinsă cu scrierea notelor muzicale. 
B. P. Hașdeu arată în Sic Cogito cum fiica sa “de dincolo de acestă lume” își exprimă dorința completării spațiului lipsă de pe sarcofagul său cu o piesă orchestrală scurtă, denumită „Requiem”. 
Comunicarea a aparținut lui Vasile Cosmovici; la data de 10 iunie 1889, Tatăl îndurerat primește prin Vasile Cosmovici “o comunicațiune” prin care Fiica făgăduiește Melodia și chiar își previne tatăl că acordurile trebuie făcute pentru cvartet de coarde, de George Ștefănescu: vioara întâia, vioara a doua, violă și violoncel. Reamintim că Iulia a cântat numai la pian.
Ulterior la ziua comemorării morții Iuliei, Recviem-ul a fost interpretat de două cvartete în cripta monumentului de la cimitirul Șerban Vodă unde a fost înmormântată.
În Sic Cogito, B. P. Hașdeu mai afirmă: “Mi s-a mai descris apoi și chiar mi s-a desemnat, cu cele mai mici amănunte parte prin (Th) Speranția, chipul foarte ingenios  de a introduce la boite a musique” în mescioara de la Templu d’asupra unui sertar, unde sunt întinse 9 coarde de guitară, care produce de la sine un fel de acompaniament. 

 Textul muzical în Fa# (major) avea 9 măsuri care trebuiau repetate de 9 ori !

-  Numărul 9 la nivel spiritual, religios și ezoteric este deosebit de bogat și din punct de
vedere simbolic. Direct legat de numărul 3, 9 este de natură cerească mai degrabă decât pământească:
9 - Este „triplul ternar”; evocă tripla triadă: spirit, trup și suflet (în plan uman); zeu, univers și om ( în plan cosmic) sau conștiință, materie și viață (în plan spiritual), dar și trecut, prezent, viitor (în plan științifico-temporal)!
9 - Ultimul dintre numerele din secvența zecimală, are cea mai mare valoare. Simbolizează desăvârșirea, realizarea și totalitatea!

...Și atenție ce idee formidabilă i se comunică tatălui și acesta o comunică la rându-i:
Mi-a venit ideea să comand ceva la care nimeni nu s-a gândit... Mi-a venit ideea să comand una dintre aceste mașini rotative compuse dintr-un cilindru dințat unde vor fi copiate toate aceste note; aceste mașini sunt cunoscute sub numele de muzică de masă, precum cea pe care o are mama pe un scaun.
În castelul de la Câmpina pe o măsuță erau ?! două cutii muzicale care puteau reproduce Recviem-ul pe care Theodor Speranția (adeseori medium în comunicările cu Iulia) îl apeciază ca pe o „mică melodie perlată, argintie, ceva ca o rugăciune din voci  de copii”.

 Utilizarea muzicii și a sunetelor (în general ale naturii) într-un proces de vindecare este Muzicoterapia - o terapie non-verbală care utilizează sunete și muzica. Muzicoterapia se încadrează în domeniul terapiilor de susținere, ajutând oamenii cu afecțiuni medicale și diferite stări și suferințe spirituale dar și adicții.

Sunt descrise trei dimensiuni ale muzicoterapiei: muzicoterapia activă,muzicoterapia receptivă și relaxarea prin psihomuzică.

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: https://nini.qsl.ro/yo3ccc/2025/In%20prag%20de%20aniversari/index.html