Le tour du monde. Auguste Dieudonne Lancelot în Țările Române

Muzeul Municipiului București a organizat vernisajul expoziției „Le tour du monde. Auguste Dieudonne Lancelot în Țările Române”, eveniment care a avut loc la Palatul Suțu (Bd Ion C. Brătianu, nr. 2), pe data de 16 aprilie 2025, ora 18.00.

„Le tour du monde. Nouveau Journal des Voyagers” apărea la Paris, în ianuarie 1860, sub conducerea publicistului francez Edouard Charton. Scopul acestei publicații era de a face cunoscute poveștile exploratorilor francezi din jurul lumii într-o manieră de popularizare științifică, care să evoce spațiile exotice pe care aceștia le vedeau, dar și de a le descrie corect geografic.

Printre aceste povestiri, apar relatări despre spațiul românesc ilustrate de un tânâr artist francez. Numele lui este Auguste Dieudonne Lancelot (1823-1895). Călătorește, în 1860, incognito, prin sate și orașe, înregistrând imaginea unei societăți care trece de la orientalism la occidentalism, de la lumea precară a satelor la clădirile nobile din orașe, tipuri de țărani și orășeni. Demersul trebuia să fie realizat de Lancelot și istoricul Jean Victor Duruy (1811-1894), însă din motive necunoscute, la Viena se îmbarcă doar Lancelot pe vaporul spre Țările Române. Astfel, primul set de lucrări apare în „Le tour du monde” în 1863, alături de povestea lui Duruy, iar următoarele apar în numerele din 1865, 1866 și 1868 fără aportului acestuia, Lancelot asumându-și atât textele, cât și ilustrațiile articolelor.

În 1863, Duruy trece în revistă călătoria efectuată de cei doi de la Paris până la Viena. Conform articolelor sale publicate între 1865-1868, Lancelot a trecut prin: Paris – Budapesta – Semlin (actualul cartier Zemun din Belgrad) – Belgrad – Orșova – Vidin – Rahova – Nicopole – Ruse – Giurgiu – București – Găești – Pitești – Curtea de Argeș – Cozia – Vâlcea – Baia de Fier – Târgu Jiu – Tismana – Cioclovina – Baia de Aramă – Turnu Severin – Orșova – Mehadia – Timișoara. Prin urmare, prin călătoria maritimă pe Dunăre, traversează Imperiul Austro-Ungar, Serbia, nordul Bulgariei, Valahia și Banat, ultima oprire documentată fiind în orașul de pe Bega.

Pe Dunăre admiră și redă cetățile medievale de pe ambele maluri ale fluviului, Cazanele Dunării, insula Ada Kaleh, rămășițele podului lui Traian, Calea lui Traian. De la Giurgiu la București, reușește să surprindă activitățile cotidiene ale valahilor: transportul carelor cu mărfuri, horele de duminică ale țăranilor în haine de sărbătoare, surugii cu treburile lor. Iar în capitală se oprește asupra Hanului lui Manuc, caselor cu arhitectură otomană, bisericilor medievale. La București, ajunge, prin recomandarea scrisă de Duruy, să fie găzduit de prințul Grigore Basarab Brâncoveanu, fiul domnului Gheorghe Bibescu, care a fost elevul istoricului francez în anii săi de formație în Franța. Prin bunăvoința acestuia, Lancelot primește un tovarăș de drum, secretarul prințului pe care îl numește doar prin inițialele M.D. Cei doi se îmbarcă în călătoria terestră de la București via Argeș către Timișoara și vizitează bisericile și mănăstirile emblematice din sudul Valahiei: Curtea de Argeș, Cozia, Horezu, Tismana, Biserica Dintr-un Lemn etc. Aici surprinde arhitectura edificiilor, dar și oamenii pe care îi întâlnește. În această parte a călătoriei, surprinde câteva portrete emblematice de călugări, călugărițe, țăranii și bătrânul de 100 de ani din satul Cioclovina.

Prin natura călătoriei sale, Lancelot ia contact cu păturile inferioare ale societății și foarte puțin cu elitele, de aceea imaginile sale surprind o realitate mai greu de accesat în arta plastică, ceea ce istoricul de artă George Oprescu numea viața adevărată a poporului, plin de calități, dar rău guvernat, inteligent, dotat pentru artă, bun, însă hârșit cu răul prin atâtea secole de dominație turcă, apatic, pe atunci, și suferind totul fără a reacționa, chiar când i se făceau nedreptăți strigătoare.

Expoziția „Le tour du monde. Auguste Dieudonne Lancelot în Țările Române” continuă seria de expoziții de gravură europeană care tratează spațiul românesc în secolul al XIX-lea în efortul de a recupera, într-o manieră cât mai completă, sursele vizuale lăsate în urmă de artiști care au călătorit în Țările Române. Astfel, ele se înscriu în tendințele literare ale epocii, ca ilustrație pentru materiale cu caracter jurnalistic, gravura devenind, către mijlocul acestui secol, sursă primară vizuală pentru diferite articole din ziare. Prin urmare, gravura de referință în acest caz se comportă ca o sursă istorică, contribuind la reflectarea imaginii societății românești, dar și a observației geografice cu elemente specifice.

Din cele 126 de lucrări semnate de Lancelot care se află în patrimoniul Muzeului Municipiului București, această expoziție propune 50 de piese cu scopul de a ilustra călătoria artistului în spațiul românesc și modul în care se reflectă spațiile urbane și cele private, monumentele arhitecturale și cele naturale, oamenii și activitățile lor cotidiene în viziunea unui artist documentarist de secol XIX.

Expoziția va fi deschisă în perioada 16 aprilie 2025 - 21 septembrie 2025.

Dr. Nicoleta Bădilă, curator

Sursa: Muzeul Municipiului București

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici:  https://nini.qsl.ro/yo3ccc/2025/Le%20tour%20du%20monde.%20Auguste%20Dieudonne%20Lancelot%20%C3%AEn%20Tarile%20Romane/index.html