Conferința Curtea Veche, odinioară inima orașului

Organizatori:
Academia Română
Fundația Culturală Dalles

Conferința Curtea Veche, odinioară inima orașului a avut loc joi, 19 decembrie, începând cu ora 18, la Sala Dalles. 

Curtea Veche este nucleul în jurul căruia, din secolul al XIV-lea, începe să se închege așezarea urbană cunoscută drept București. După legendă, apelativul ar proveni de la eroul eponim, ciobanul Bucur, sau de la intensitatea cu care s-a trăit totdeauna aici – oraș al bucuriei. Pe rând, domnitorii au ridicat, pe malul Dâmboviței, o cetate întărită de cărămidă, bolovani și lemn, înconjurată de un șanț; tot de atâtea ori a fost dărâmată de raiduri turcești, tătărești, austriece ori rusești. Se remarcă, sub forma vestigiilor arheologice, contribuția domnitorilor Mircea cel Bătrân, Mircea Ciobanul, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Ștefan Cantacuzino. Ruinată ireversibil în epoca fanariotă, Curtea Veche (în suprafață de 25.000 mp) este lotizată în 1798 de Constantin Hangerli Vodă și vândută la mezat. Ajunsese adăpost pentru declasații din punct de vedere social, faimoșii „Crai de Curtea Veche”, nemuriți de Mateiu Caragiale. Partea cea mai mare a cumpărat-o armeanul Manuc bei, care a ridicat pe ea hanul ce îi poartă numele până azi. Restul a fost achiziționată de negustori, meșteșugari, zarafi, întreprinzători mărunți. Ansamblul de ziduri vechi, întrețesute de adaosurile din ultimii 225 de ani și-a găsit în ultimul deceniu utilitatea într-o explozie de localuri eteroclite, ce constituie o atracție pentru petrecerea vag ușuratică a timpului, în mare măsură de către oaspeți străini ai Bucureștiului.

Georgeta Filitti, absolventă a Facultății de istorie din București (1961), doctor în istorie al Universității din Cluj (1971). Cercetător la Institutul de istoriei „N. Iorga” al Academiei Române (1961-1998) și la Institutul pentru Memoria exilului românesc (2007-2010). Specialist în istoria modernă și contemporană a României. Cu contribuții la istoria relațiilor româno-elene. Editor al operei unor clasici ai istoriografiei române: M. Kogălniceanu (premiul Academiei Române, 1983), N. Iorga, V. Slăvescu, I.C. Filitti. De asemenea, a publicat diaristică inedită (N. Suțu, Iancu Bălăceanu, Vocile Exilului, Irina Procopiu, Simona Lahovari, Regina Maria). Coautor la ediții de documente (Moruzi, Caragea, Călători străini), enciclopedii și lucrări de sinteză (Milenium românesc, mai multe ediții începând din 2018). Traducător din limbile franceză și engleză. Desfășoară o activitate constantă de promovare a istoriei – pe care o consideră cea mai expresivă oglindire a culturii unei țări – prin conferințe, susținute în țară și în străinătate, emisiuni de radio și TV. Este autoarea a sute de articole în publicații de specialitate. Deține Crucea regală a României, conferită de Regele Mihai I (2012) și are calitatea de cavaler al Ordinului Serviciu credincios, acordat de Președinția României (2018).

Sursa: Academia Română

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici: https://nini.qsl.ro/yo3ccc/2024/Curtea%20Veche%2C%20odinioara%20inima%20orasului/index.html