You are here
85 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial
În cadrul evenimentelor dedicate istoriei și culturii românești, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” a organizat marți, 10 septembrie 2024, de la ora 18.00, conferința „85 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial”, care s-a desfășurat la sediul Casei Schiller din str. Batiștei 15, București.
Istoriografia dedicată celui de-al Doilea Război Mondial este impresionantă și reflectă preocuparea firească a cercetătorilor, istoricilor și politologilor de a descifra cât mai aproape de realitate un eveniment considerat a fi cea mai mare conflagrație globală din toate timpurile, în care au fost implicate majoritatea statelor importante ale lumii, numărul victimelor depășind 50 de milioane de oameni. La 85 de ani de la aceste întâmplări tragice pentru omenire, trei reputați istorici specializați în istoria secolului al XX-lea au prezentat publicului importanța acestui eveniment istoric și efectele lui asupra traseului istoric al națiunii române și al întregii Europe, prelegeri urmate de un dialog între invitați și publicul prezent la manifestare:
Dr. Constantin CORNEANU – istoric, președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu”: Geopolitica Marilor Puteri și pactul Ribbentrop-Molotov
Dr. Alin SPÂNU – istoric, profesor asociat la Facultatea de Istorie a Universității din București: Războiul aerian germano-polon în analiza serviciilor de informații românești
Dr. Ion CONSTANTIN – istoric, cercetător asociat la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române: Marele Refugiu polonez în România (1939). Atitudinea, sprijinul și urmările pentru guvernul de la București
Al Doilea Război Mondial a început la 1 septembrie 1939, prin invadarea Poloniei de către Germania nazistă. La 17 septembrie, Uniunea Sovietică a acționat la rândul ei și a atacat în partea de est a Poloniei fără nicio declarație oficială de război. Ministrul sovietic de externe, Viaceslav Molotov, anunţa pe ambasadorul polonez la Moscova că intervenția sovietică avea drept pretext „protejarea minorităţii ruse din Polonia”. La scurt timp, Polonia a dispărut de pe hartă, vestul fiind ocupat de Germania, iar estul anexat la Uniunea Sovietică. Polonezii se retrag spre frontierele cu Ungaria şi România. Guvernul şi Statul Major polonez se refugiază în România, primind drept de tranzit din partea primului-ministru Armand Călinescu, care avea să fie asasinat la Bucureşti, în 21 septembrie 1939, de către o echipă legionară. România urma să fie izolată pe arena internațională, iar în 1940 este forțată să cedeze mai multe teritorii Uniunii Sovietice (Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța), Ungariei (Transilvania de Nord) și Bulgariei (Dobrogea de Sud). În iunie 1941 începea a doua fază a celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, prin atacarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Dr. Constantin CORNEANU – istoric, președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu”: Geopolitica Marilor Puteri și Pactul Molotov-Ribbentrop (AESGS) din septembrie 2009. Anterior fondării AESGS, a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova (1 iunie 2004 – 31 iulie 2007) și jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale în cadrul redacției TV Pro-Patria (1999-2000) și la Observatorul Militar (2000-2004). Are o experiență de peste două decenii în domeniul analizei relațiilor internaționale, aria sa de expertiză incluzând afaceri externe și politici de securitate, cu precădere în spațiul ex-sovietic, precum și relația dintre Republica Moldova și România. Este doctor în istorie din 2003 cu o teză legată de geopolitica României în epoca celui de-al Doilea Război Mondial. A absolvit Colegiul Național de Apărare (1998) și Facultatea de Istorie (1994) a Universității București.
Lucrări publicate:
Sub povara marilor decizii (ediția a I-a la Editura Scripta, București, 2007 și ediția a II-a la Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013);
Victorie însângerată. Decembrie 1989, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014.
A publicat precum și numeroase articole științifice apărute în revistele „Europa XXI”, „Revista de Istorie Militară”, „Document” (Buletinul Arhivelor Militare Române), „Dosarele Istoriei”, „Istorie și Civilizație”, „Historia”, „Lumea Magazin”. În perioada 15 ianuarie 2020-31 mai 2022 a fost redactorul-șef al revistei „Enigmele Istoriei”. Cu începere de la 1 septembrie 2022 este redactorul-șef al revistei „CLIO” – publicație a Muzeului Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu și, totodată, cercetător științific III în cadrul Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (din 18 aprilie 2023).
Dr. ALIN SPÂNU este absolvent al Facultății de Istorie, Universitatea din București, masterat în Diplomaţie şi Relaţii Internaţionale la Centrul de Studii Euro-Atlantice, Universitatea din București; Doctoratul cu tema „Istoria serviciilor de informaţii/contrainformaţii românești în perioada 1919-1945”, susţinut la Facultatea de Istorie şi Geografie a Universității „Ovidius” din Constanţa (20 iulie 2009), cu mențiunea Magna cum laudae. A participat la peste 260 de manifestări științifice (sesiuni, simpozioane, mese rotunde, colocvii, proiecte culturale etc.) și a publicat peste 250 studii științifice, 100 articole în reviste de popularizare, 40 cronici științifice, recenzii și semnale editoriale și 11 evocări ale unor personalități culturale naționale. În prezent susține cursul „Diplomație și intelligence” la masterul „Istorie și Politică militară în România secolelor XIX – XXI” de la Facultatea de Istorie, Universitatea din București.
Lucrări publicate:
Cristian Troncotă, Alin Spânu, Documente SSI privind spaţiul sovietic 23 august 1939 – 23 august 1944, I.N.S.T., București, 2004;
Cristian Troncotă, Alin Spânu, Florin Pintilie, Documente SSI despre poziţia şi activităţile politice din România 6 septembrie 1940-23 august 1944, vol. I (1940-1942), I.N.S.T., Bucureşti, 2005;
Cristian Troncotă, Alin Spânu, Florin Pintilie, Documente SSI despre poziţia şi activităţile politice din România 6 septembrie 1940-23 august 1944, vol. II (1943-1944), I.N.S.T., București, 2006;
Alin Spânu, Istoria serviciilor de informaţii / contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2010 (lucrare distinsă de Academia Română cu premiul Mihail Kogălniceanu, la 13 decembrie 2012);
Alin Spânu, Serviciul de Informaţii al României în Războiul de Întregire Naţională (1916-1920), Editura Militară, București, 2012;
Alin Spânu, Spioni spioane și dandanale în România neutră 1914-1916, Editura Militară, București, 2016; Alin Spânu, Spioni spioane și dandanale în România războinică 1916-1919, Editura Militară, București, 2019;
Alin Spânu, Bătălia de la Stalingrad (1942-1943). Studii, analize și memorii românești, Editura Militară, București, 2023.
Dr. ION CONSTANTIN este absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și doctor în istorie cu teza Romania, Marile Puteri şi problema Basarabiei, susținut la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi; Diplomat în Ministerul Afacerilor Externe al României (1977-2003), cu misiuni în străinătate, ultima în calitate de consilier cultural la Ambasada României din Republica Polonă (1996-2000); Profesor asociat la Facultatea de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” (2004-2008); Cercetător la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române (2006-2010, asociat în prezent); Autor a peste 250 de articole, studii de istorie contemporană, recenzii și materiale apărute în publicații din România, Republica Moldova și Polonia și participant la peste 100 de reuniuni științifice naționale și internaționale.
Volume publicate:
Basarabia sub ocupaţie sovietică de la Stalin la Gorbaciov, Editura „Fiat Lux“, Bucureşti, 1994;
Basarabia în anii celui de‑al Doilea Război Mondial, 1939-1947 (în colaborare cu Valeriu Florin Dobrinescu), Institutul European, Iaşi, 1995;
România, Marile Puteri şi problema Basarabiei, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995;
Polonia în secolul totalitarismului 1918-1989, INST, Bucureşti, 2007;
Polonia în epoca Solidarității, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2007;
Masacrele de la Katyn (în colaborare cu Radu Ciuceanu), INST, Bucureşti, 2008;
Cazul col. Ryszard Kuklinski, un Pacepa al Poloniei?, INST, București, 2009;
Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei (în colaborare cu Ion Negrei), Editura Biblioteca Bucureștilor, Bucureşti, 2009;
Pantelimon Halippa, neinfricat pentru Basarabia, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2009;
Gherman Pântea între mit şi realitate, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2010;
Ioan Pelivan, părinte al mişcării naţionale din Basarabia (în colaborare cu Ion Negrei și Gheorghe Negru), Ediţia I, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011 (ediția a II-a, Chișinău, 2012);
Pantelimon Halippa – apostol al Basarabiei. Studii. Documente. Materiale (în colaborare cu Ion Negrei), Editura Notograf Prim, Chişinău, 2013;
Problema Basarabiei în discuțiile româno-sovietice din timpul Războiului Rece 1945-1989, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2015;
Pantelimon Halippa O viață dedicată luptei pentru unitatea națională, Editura Enciclopedică, București, 2016;
Ioan Pelivan. Corespondență. Memorii, Ediție îngrijită, prefață și notă asupra ediției de Ion Constantin, Ion Negrei și Gheorghe Negru, Editura Știința, Chișinău, 2019;
O viață în slujba țării. Convorbiri cu generalul Titus Gârbea (în colaborare cu Gh. F. Anghelescu și Octavian Roske), Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2020.
Sursa: Casa de Cultură „Friedrich Schiller”
Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/
Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer