Intalnirea de la Pitesti 2024

Si de data aceeasta am asteptat cu mare placere intalnirea de la Pitesti, care din anumite motive a fost organizata pe 1 iunie; de fiecare data se organiza in luna mai.

Am incercat mai multe variante de transport intre Bucuresti si Pitesti, dar de fiecare data am avut „ghinion de nesansa”, asa ca m-am hotarat sa plec cu trenul de la ora 7:30 din Gara de Nord. Am ajuns in gara pe la 6:50, m-am asezat la coada de la casa de bilete, iar cand am ajuns la ghiseu i-am spus doamnei unde vreau sa-mi dea bilete (pentru mine si pentru cel cu care urma sa ma intalnesc si sa mergem impreuna), iar ea mi-a spus ca nu mai sunt locuri pentru ca toate sau vandut. Pentru ca stabilisem sa merg impreuna cu Costica YO3IRC, iar el mi-a spus sa-i cumpar si lui bilet, imediat l-am sunt si i-am spus ca nu mai sunt bilete (era pe drum si urma sa ajunga si el la gara cat de curand), iar el mi-a spus ca discutam cand ne intalnim in gara. Cand ne-am intalnit, a venit cu propunerea sa mergem la peronul unde urma sa sosesca trenul si sa vorbim cu „Nasu” (controlorul de bilete), pentru ca mai este varianta, sa ne suim in tren, sa stam in picioare si sa platim costul transportului la el. Am mers la linia 4, am vorbit cu „Nasu” si a ramas cum am stabilit, adica sa-i platim lui cand vine in control. A venit la peron un tren cu care am mers pentru prima data, care arata ca un singur vagon, iar la ambele capete avea cate o camera de comanda caci putea sa mearga in ambele sensuri, in functie de necesitati; nu era nevoie ca sa schimbe locomotiva de la un capat la altul al trenului. Asa a facut cand a ajuns la Pitesti, a oprit intr-o gara, dupa care mecanicul s-a mutat in partea cealalta si a plecat in sens invers pana la alta gara. Nu mai stiu cat a avut intarziere, dar cred ca erau cel putin 40 de minute. Atat la dus cat si la intors au fost portiuni mari unde trenul se deplasa ca „ochii mortului”. Dar, sa revenim la normal. Dupa ce am ajuns in gara din Pitesti am plecat cu Costica YO3IRC pe jos catre destinatie, dar si pe aici am avut „ghinion” caci am gresit traseul si am mai pierdut minute bune pe drumul pe care ne-am deplasat. Dar, asta nu mai conteaza, caci am ajuns acolo unde ne-am intalnit cu prietenii cu care am purtat multe discutii interesante; cu foarte multi dintre ei nu ma mai vazusem de cativa ani. Vreau ca sa le multumesc organizatorilor pentru frumoasele momente petrecute aici, ca de fiecare data.

Ca de obicei, am cautat sa fac cat mai multe fotografii ca sa ramana cat mai multe amintiri.     

 Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/2024/Intalnirea%20de%20la%20Pitesti%202024/index.html