You are here

Gâlceava babelor din lumea bună. Un proces mai lung ca un război. Alexandrina Fălcoianu versus Sabina Cantacuzino

În cadrul evenimentelor dedicate istoriei și culturii românești, Primăria Municipiului București prin Casa de Cultură „Friedrich Schiller” a organizat marți, 14 mai 2024, începând cu ora 18.00, conferința „Gâlceava babelor din lumea bună. Un proces mai lung ca un război. Alexandrina Fălcoianu versus Sabina Cantacuzino”.

A prezentat:

Dr. Alin SPÂNU, istoric

Conferința a prezentat biografiile, conflictul și procesul dintre două mari personalități feminine, Alexandrina Fălcoianu și Sabina Cantacuzino, cunoscute în epocă pentru implicarea în activitățile de asistență medicală și socială și de sprijin a militarilor români răniți pe front în timpul Războaielor Balcanice și Primului Război Mondial.

ALEXANDRINA (Lily, Lili) FĂLCOIANU (1867-1951) a fost o cunoscută asistentă voluntară și o intelectuală cu diverse iniţiative filantropice, care s-a remarcat în istoria asistenței sociale, implicându-se în activități de sprijin a soldaților români în timpul Războaielor Balcanice și Primului Război Mondial. Provenind dintr-o veche familie de boieri munteni, Alexandrina Fălcoianu a studiat în Franța și s-a dedicat operelor de asistență socială. În 1913 a urmat cursurile de asistente medicale organizate de Crucea Roșie, apoi a însoțit Armata Română la sud de Dunăre, în campania desfășurată din Al Doilea Război Balcanic (iunie-iulie 1913) pentru care a fost recompensată cu medalia „Crucea Meritul Sanitar”. La inițiativa Crucii Roșii Române, Alexandrina Fălcoianu a fost decorată în anul 1919 cu Ordinul Regina Maria, clasa I, pentru activitatea depusă în favoarea răniților, prizonierilor și celor nevoiași în Primul Război Mondial.

SABINA CANTACUZINO (1863-1944) a fost cunoscută de contemporani ca fiind fiica lui Ion C. Brătianu și Caliopi/Pia Brătianu și sora lui Ionel, Dinu și Vintilă Brătianu. S-a remarcat prin implicarea în înființarea Muzeului de Artă „Toma Stelian”, ca președintă a Asociației pentru Profilaxia Tuberculozei, ca poetă și prozatoare, fapt pentru care a fost aleasă membră a Societății Scriitorilor Români – Filiala Bacău. La finalul anului 1916 a decis să rămână la București, în capitala care urma să fie ocupată de inamic. A lucrat la Spitalul nr. 108, însă a fost schimbată din funcția de conducere. Din 1921 Sabina a început să-și redacteze memoriile, finalizate în 1933 prin apariția unui prim volum intitulat Din viața familiei I. C. Brătianu 1821-1891. Patru ani mai târziu publică al doilea volum de memorii, intitulat Din viața familiei I. C. Brătianu. Războiul 1914-1919.

 În memoriile sale sunt acuzate de diverse fapte o serie de persoane, printre care și Alexandrina Fălcoianu. La 6 iulie 1937 Alexandrina Fălcoianu a depus la Parchetul Ilfov o plângere contra Sabinei Cantacuzino, în care se menționează punctual jignirile aduse: „La pag. 106 autoarea afirmă că nu aveam domiciliu și că, crezându-mă cu aceleași simțăminte ca și dânsa, mă instalează ca directoare a spitalului ce condusese. Și adaugă autoarea «nu știam ce caracter avea sau mai bine zis ce lipsă de caracter». La paginile 145, 175, 241 se găsesc aprecieri defavorabile. La paginile 272-273 mi se atribuie o condamnabilă lipsă de diligență. În sfârșit, la paginile 282 și 283 autoarea, care scrie pentru respectul adevărului, îmi atribuie cuvinte și atitudini care, dacă ar fi adevărate, m-ar scoate din rândul societății românești”.

Alexandrina Fălcoianu declara la 2 martie 1943 că: „Interogatoriul Sabinei Cantacuzino suscită, evident, un interes enorm. Aceasta ni se înfățișează așa cum este, adică rea, fără cinste și lipsită complet de demnitate. Mărturisește, în fine, că ceea ce a scris de mine sunt informații auzite din zvon și invocă mărturia a trei femei decedate: Pia Brătianu, Sarmiza Alimănișteanu și Zoe Romniceanu, care nu o pot contrazice”. La 23 august 1944 Sabina Cantacuzino a trecut la cele veșnice. În acea zi atât de importantă pentru istoria României s-a încheiat și această „gâlceavă a babelor” din lumea bună a Capitalei.

Dr. ALIN SPÂNU este absolvent al Facultății de Istorie, Universitatea din București, masterat în Diplomaţie şi Relaţii Internaţionale la Centrul de Studii Euro-Atlantice, Universitatea din București; Doctoratul cu tema „Istoria serviciilor de informații / contrainformații românești în perioada 1919-1945”, susţinut la Facultatea de Istorie şi Geografie a Universității „Ovidius” din Constanţa (20 iulie 2009), cu mențiunea „Magna cum laudae”. A participat la peste 260 de manifestări științifice (sesiuni, simpozioane, mese rotunde, colocvii, proiecte culturale etc.) și a publicat peste 250 studii științifice, 100 articole în reviste de popularizare, 40 cronici științifice, recenzii și semnale editoriale și 11 evocări ale unor personalități culturale naționale. În prezent susține cursul „Diplomație și intelligence” la masterul „Istorie și Politică militară în România secolelor XIX – XXI” de la Facultatea de Istorie, Universitatea din București.

Lucrări publicate:

- Cristian Troncotă, Alin Spânu, Documente SSI privind spaţiul sovietic 23 august 1939 – 23 august 1944, I.N.S.T., București, 2004;

- Cristian Troncotă, Alin Spânu, Florin Pintilie, Documente SSI despre poziţia şi activitățile politice din România 6 septembrie 1940-23 august 1944, vol. I (1940-1942), I.N.S.T., București, 2005;

- Cristian Troncotă, Alin Spânu, Florin Pintilie, Documente SSI despre poziția şi activitățile politice din România 6 septembrie 1940-23 august 1944, vol. II (1943-1944), I.N.S.T., București, 2006;

- Alin Spânu, Istoria serviciilor de informaţii / contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2010 (lucrare distinsă de Academia Română cu premiul Mihail Kogălniceanu, la 13 decembrie 2012);

- Alin Spânu, Serviciul de Informaţii al României în Războiul de Întregire Naţională (1916-1920), Editura Militară, București, 2012;

- Alin Spânu, Spioni spioane și dandanale în România neutră 1914-1916, Editura Militară, București, 2016; Alin Spânu, Spioni spioane și dandanale în România războinică 1916-1919, Editura Militară, București, 2019;

- Alin Spânu, Bătălia de la Stalingrad (1942-1943). Studii, analize și memorii românești, Editura Militară, București, 2023.

Sursa: Casa de Cultură „Friedrich Schiller”

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/2024/Galceava%20babelor%20din%20lumea%20buna.%20Un%20proces%20mai%20lung%20ca%20un%20razboi.%20Alexandrina%20Falcoianu%20versus%20Sabina%20Cantacuzino/index.html

Category: 

Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer