Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918). Adevăruri istorice, realități geopolitice și iluzii

În cadrul evenimentelor dedicate istoriei și culturii românești, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București a organizat marți, 26 martie 2024, ora 18.00, conferința „Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918). Adevăruri istorice, realități geopolitice și iluzii”.

Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina.

Au prezentat:

Dr. Alin SPÂNU, istoric

Dr. Constantin CORNEANU, istoric

Coordonatorul proiectului Aurora FABRITIUS

În contextul izbucnirii Revoluției Ruse din 27 Februarie 1917 și al afirmării idealurilor de autonomie politică și culturală a regiunilor și popoarelor componente ale Imperiului Țarist, gruparea naționaliștilor români din vechea provincie românească Basarabia, răpită în 1812, a trecut la organizarea luptei pentru obținerea drepturilor naționale și autonomie politică. Constituirea Partidului Național Moldovenesc avea să ridice pe o treaptă superioară lupta Mișcării Naționale din Basarabia în drumul spre autonomie politică și, mai apoi, independență. Implicarea ostașilor basarabeni din armata rusă în crearea unui organ politic reprezentativ pentru românii dintre Prut și Nistru a fost un moment esențial în afirmarea românilor basarabeni și a drepturilor lor.

Congresul Ostașilor Moldoveni (20-27 octombrie 1917) și deschiderea lucrărilor Sfatului Țării (21 noiembrie 1917) reprezintă puncte de reper în drumul spre Actul din 27 Martie 1918, reiterat la 28 noiembrie 1918: Unirea Basarabiei cu România. Congresul Militar Moldovenesc al soldaţilor, marinarilor şi ofiţerilor din întreaga Rusie s-a deschis la Chișinău pe 20 octombrie 1917, ora 13.00, la Casa Eparhială, în prezența a 605 delegați care reprezentau 250.000 de militari basarabeni aflați pe toate fronturile și în toate garnizoanele din Rusia, Ucraina și Basarabia. Cuvântările urmau să fie ținute în limba română, iar cei care nu știau limba puteau vorbi și în limba rusă. Sublocotenentul Gherman Pântea a fost cel care a deschis lucrările Congresului. Ca preşedinte al Prezidiului a fost ales, cu majoritate de voturi, Vasile Cijevschi, vicepreședinți fiind desemnați Gherman Pântea și Ion Păscăluţă. Secretariatul a fost alcătuit din Ion Buzdugan, Ștefan Holban, Vasile Buga, Gheorghe Năstase, An. Rugină, T. B. Cotoros, Luneu și Plătică.

Congresul a adoptat un şir de rezoluţii extrem de importante: privitor la Republica Federativă Rusească, naţionalizarea trupelor moldoveneşti, reforma agrară, oprirea colonizărilor, naționalizarea învățământului și a culturii, situația moldovenilor de peste Nistru, alegerea împuterniciților moldoveni pe lângă STAVKA, alegerea a trei deputați în Sfatul popoarelor din Rusia, constituirea cohortelor moldoveneşti, autonomia politică şi teritorială a Basarabiei şi crearea organului legislativ suprem, Sfatul Ţării (120 de membri). Totodată, s-a adoptat sistemul de alegere a deputaților pentru Sfatul Țării, respectiv pe ținuturi, profesii și pe armată. Trimisul moldovenilor de peste Nistru, soldatul Toma Jalbă va ruga Congresul să nu-i uite pe fraţii moldoveni de peste Nistru, cu speranța că, totuși, Nistrul nu-i va despărți niciodată. Congresul s-a închis pe 27 octombrie 1917 și a fost ales un Birou de Organizare care urma să pună în aplicare cele 11 rezoluțiile ale Congresului, cu precădere înființarea Sfatului Țării.

Sursa:  Casa de Cultură „Friedrich Schiller”

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/2024/Unirea%20Basarabiei%20cu%20Romania%20%2827%20martie%201918%29.%20Adevaruri%20istorice%2C%20realitati%20geopolitice%20si%20iluzii/index.html