Leacuri și remedii din drogheriile bucureștene. O călătorie arheologică în secolul XIX

Muzeul Municipiului București propune publicului o incursiune în lumea captivantă a remediilor și leacurilor ce se găseau pe rafturile drogheriilor bucureștene în secolul al XIX-lea. Proiectul expozițional aduce în prim plan recipiente farmaceutice, cosmetice și instrumente medicale descoperite în timpul cercetărilor arheologice realizate de-a lungul timpului în București.

Preparatele lichide, pulberile, pastilele sau cremele erau depozitate și comercializate în recipiente simple realizate din sticlă, ceramică sau porțelan, pe care erau lipite bucăți de hârtie ce ofereau informații despre conținut și utilizare. Deși majoritatea etichetelor nu au supraviețuit trecerii timpului, anumite ambalaje aveau imprimate numele producătorului sau al produsului conținut. Se remarcă numărul mare de remedii  împotriva bolilor cu transmitere sexuală ce promiteau eliminarea dureriilor și a disconfortului în 48 de ore, precum celebrele pilule „Santal de Midy”, injecția cu Matico de la Grimault & C^ie aduse de la Paris sau vindecarea sigură oferită de „Injecția Galbenă”, produsă de farmacia lui Dimitrie Gherman din Buzău. Acestea din urmă se achiziționau împreună cu seringi din sticlă ce erau folosite pentru administrarea tratamentelor. Gama variată de remedii pentru boliile venerice indica incidența crescută a acestor afecțiuni, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în rândul locuitorilor capitalei.

Drogheriile ofereau si leacuri care suprimau tusea și tratau tuberculoza, dintre care se remarcă Morrhuol Créosoté un produs pe bază de ulei de cod și creosote, des întâlnit la sfârșitul secolului XIX în Europa și America, sau preparate precum Lebens Essenz (Esența vieții) pentru probleme ale tractului digestiv și alte boli sau afecțiuni legate de acesta.

O categorie distinctă o reprezentau însă recipientele cosmetice a căror forme elaborate și elemente decorative reflectau stilul și estetica epocii. Recipientele de pastă de dinți realizate din porțelan și înfrumusețate cu imagini imprimate precum Cherry Tooth, Gellé Frères sau Odontine, au dispărut însă în timp, fiind înlocuite de tuburi pliabile, ușor de folosit și economice. La fel s-a întâmplat și cu elegantele sticle ce conțineau apa de gură care au fost schimbate cu unele mai simple, din plastic. Unele recipiente și-au păstrat designul, cu mici modificări, de-a lungul timpului. Astfel sticla renumitei ape de colonie 4711 este și în prezent recunoscută pentru designul specific. Tot din rândul produselor cosmetice se numără pomezile, tonicele și vopselurile pentru podoaba capilară. Tinctura binecunoscutului chimist Dicquemare din Rouen promitea: “a văpsi la minutŭ, în tótă nuancele perulŭ și barba, fără vătămare pentru piele și fără nici unŭ mirosŭ”.

Leacurile și remediile vândute în drogherii se bucurau de o largă popularitate în secolul al XIX-lea, când frica de boală marca viața de zi cu zi a oamenilor. Într-o perioadă în care cunoștințele medicale și farmaceutice erau într-o stare incipientă, iar tratamentele și procedurile disponibile erau limitate, o mare parte dintre bucureșteni se bazau pentru a trata diferite afecțiuni ale trupului pe acest tip de remedii. O parte din produse erau adesea recomandate ca fiind soluții miraculoase, adevărate panacee pentru o gamă largă de probleme de sănătate sau estetice. Deși nu aveau o bază științifică solidă, iar eficacitatea lor era adesea discutabilă, erau intens promovate în ziarele vremii pentru beneficiile și calitățiile lor curative. Dintre acestea se remarcă băuturile tonice, pulberile vindecătoare, siropurile pentru vitalitate, unguentele magice și elixirele ce promiteau soluții pentru aproape orice, de la dureri de cap la probleme digestive, de la bronșite la tuberculoză sau de la cistită, la gonoree și sifilis.

Sursa: Muzeul Municipiului București

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici:  http://nini.qsl.ro/yo3ccc/2024/Leacuri%20si%20remedii%20din%20drogheriile%20bucurestene.%20O%20calatorie%20arheologica%20in%20secolul%20XIX/index.html