Arabic Printing for the Christians in Ottoman Lands. The East-European Connection

Miercuri, 1 noiembrie 2023, începând cu ora 16:00, la Muzeul Național de Istorie a României (Calea Victoriei nr.12), a avut loc lansarea cărții Arabic Printing for the Christians in Ottoman Lands. The East-European Connection, semnată Ioana Feodorov.

În cadrul evenimentului au luat cuvântul: Acad. Gheorghe Chivu, Președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române, Arhim. Policarp Chițulescu, Directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, Pr. Bogdan Tătaru-Cazaban, cercetător științific I în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor, Dr. Ernest Oberländer Târnoveanu, Manager al Muzeului Național de Istorie a României și autoarea, Dr. Ioana Feodorov, cercetător științific I în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene, director proiect TYPARABIC.

Tiparul arab a început în Europa de Est și în Levantul otoman prin asocierea dintre cărturarul și tipograful Antim Ivireanul, mai târziu mitropolit al Țării Românești, și Atanasie al III-lea Dabbas, de două ori patriarh al Antiohiei, pe când acesta din urmă, ca mitropolit de Alep, se afla la București. Acest parteneriat a avut ca rezultat primele ediții grecești și arabe ale Liturghierului (Snagov, 1701) și Ceaslovului (București, 1702). Cu instrumentele și cunoștințele dobândite în Țara Românească, Dabbas a înființat în 1705 la Alep prima tiparniță cu litere arabe din Imperiul Otoman. După ce Biserica Antiohiei s-a împărțit în Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică în 1724, o nouă tiparniță a fost întemeiată de către ʻAbdallāh Zākhir în Shuwayr (Khenchara), pe Muntele Liban, pentru greco-catolicii arabofoni. În 1745-1747 Patriarhul Silvestru al Antiohiei a tipărit la Iași și București șase cărți arabe liturgice și polemice. In 1752-1753, o tiparniță arabă instalată la Biserica Sfântul Gheorghe din Beirut a tipărit cărți ortodoxe care au păstrat elemente ale edițiilor din Snagov, București și Alep.

Cartea Ioanei Feodorov Arabic Printing for the Christians in Ottoman Lands. The East-European Connection, apărută recent la editura germană De Gruyter, spune povestea primelor tiparnițe din Imperiul Otoman care au tipărit cărți bisericești pentru creștinii arabi cu sprijinul domnilor și tipografilor din Țările Române și prin străduința unor mari ierarhi: Sfântul Antim Ivireanul și patriarhii Atanasie al III-lea și Silvestru al Antiohiei.

Proiectul TYPARABIC – Early Arabic printing for the Arab Christians. Cultural transfers between Eastern Europe and the Ottoman Near-East in the 18^th century (Primele cărți tipărite în limba arabă pentru creștinii arabi. Transferuri culturale între Europa de Est și Orientul Apropiat otoman în secolul al XVIII-lea) este finanțat printr-un Advanced Grant de 2,5 milioane euro acordat de Consiliul European pentru Cercetare (ERC) în cadrul programului Horizon 2020, pentru perioada 2021-2026. Instituția-gazdă a proiectului TYPARABIC este Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române (ISSEE) din București.

Programul de cercetare este coordonat de dr. habil. Ioana Feodorov, cercetător științific I la ISSEE al Academiei Române, căreia i s-a acordat acest grant. Proiectul este implementat de o echipă internațională formată din 18 cercetători din România și alte șapte țări: Bulgaria, Franța, Liban, Turcia, Ucraina, Israel și SUA. Coordonatorul proiectului TYPARABIC, dr. habil. Ioana Feodorov, este specialistă în cultura arabă creștină și studiază de mai multe decenii relațiile românilor cu creștinii arabofoni din Imperiul Otoman. 

Proiectul are ca scop studierea unui corpus de cărți arabe tipărite în Țările Române, Siria și Libanul de astăzi în secolul al XVIII-lea cu ajutorul unor domnitori și arhierei din Țările Române, prin transferul tehnologiei tiparului în provinciile otomane din Orientul Apropiat. ISSEE desfășoară de mai bine de un deceniu și jumătate, sub coordonarea doamnei dr. Ioana Feodorov, proiecte privitoare la relațiile culturale între români și arabii creștini din ținuturile est-mediteraneene. Rezultatele lucrărilor echipei internaționale reunite de dna. Ioana Feodorov se vor concretiza în monografii, ediții, studii și articole publicate în limba engleză în edituri de prestigiu din străinătate și, conform cerințelor ERC, pe portaluri Open Access, îndeplinind standardele cele mai înalte de performanță științifică ale secolului al XXI-lea în domeniul de cercetare al proiectului.

Ioana Feodorov se ocupă de peste 30 de ani de cercetarea relațiilor dintre români și creștinii arabofoni din Patriarhia Antiohiei, cu reședința la Damasc. A absolvit în 1984 Secţia Arabă – Engleză a Universității din Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine. A predat în 1995-2004 limba și literatura arabă la Secţia Arabă a Universității București și în continuare în calitate de cadru universitar asociat în două programe masterale. A obținut diploma de doctor în Filologie în 1999, la aceeași Universitate. Este doctor abilitat în domeniul Filologie din 2017, cu afiliere la Școala doctorală a Academiei Române (SCOSAAR), și membră a Comisiei de Filologie a CNATDCU, din 2020. A prezentat rezultatele cercetărilor menționate în c. 40 de conferințe, congrese și seminarii în perioada 1990-2023. A publicat din 1983 până astăzi: 9 cărți de autor, 12 volume editate sau co-editate, 78 de articole, studii și capitole în reviste și volume colective, 4 cărți traduse, 6 prefețe și postfețe etc.

Sursa: Muzeul Național de Istorie a României

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/2023/Arabic%20Printing%20for%20the%20Christians%20in%20Ottoman%20Lands.%20The%20East-European%20Connection/index.html