Căutătorii de aur negru și arhitectura orașului Baku

Joi, 6 iulie 2023, la ora 18.30, Muzeul Municipiului București vă invită la o nouă Conferință de Joi, intitulată "Căutătorii de aur negru și arhitectura orașului Baku". Conferința va avea loc la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu) și va fi susținută de dr. Iosefina Blazsani-Batto (Universitatea de Stat din Arizona, SUA) și dr. Fikrat Jahangirov, Decanul Facultății de Științele Educației, Universitatea de Limbi Străine din Azerbaidjan.

Coordonatorul Conferințelor de Joi: Cătălin D. Constantin.

Pe la 1900, Baku, capitala de azi a Azerbaidjanului, oraș la țărmul Mării Caspice, ajunge să fie cunoscut sub numele de Parisul din Caucaz. Pe bună dreptate, pentru că arhitectura europeană din centrul orașului era și a rămas până astăzi europeană. Paralela cu Bucureștiul, Micul Paris al Balcanilor, e tentantă și cât se poate de posibilă. Dezvoltarea urbanistică uluitoare a orașului Baku începând de pe la 1875 și până la Primul Război Mondial se datorează boomului petrolier. La 1906, Baku producea peste jumătate din cantitatea de petrol din lume. În 1878, frații Robert și Ludvig Nobel fondau la compania petrolieră Branobel. Orașul a crescut imediat: îmbinând neoclasicismul, neogoticul, stilul Art Nouveau, clădirile fin-de-siècle au creat un contrast puternic cu arhitectura orașului oriental, vechi. Din nou, paralela cu Bucureștiul e cât se poate de justificată. Conferința de joi, 6 iunie 2023, spune povestea creșterii orașului de la țărmul Mării Caspice. Conferința susținută de dr. Iosefina Blazsani-Batto și prof. dr. Fikrat Jahangirov se va desfășura în limba română, cu intervenții în limb engleză ale invitatului de la Baku.

Iosefina Blazsani-Batto: Critic literar, eseistă. Facultatea de Litere (1996) UBB Cluj-Napoca. Doctor în literatură comparată (2011). Debut absolut in Echinox, 1995. Este în prezent lector de limba și cultura română la Universitatea de Stat din Arizona. A funcționat ca lector ILR din cadrul Universității de Litere din Azerbaidjan, Baku, în perioada 2017 - 2022, iar din 2018 este director al Centrului de limbă și cultură română din cadrul aceleiași universități. A funcționat ca și cadru didactic asociat în învățământul universitar (1997-2001), cadru didactic în învățământul preuniversitar din 1999 (limba și literatura română, literatură universală și limba engleză), formator pentru educația adulților din 2008, având o dublă formare universitară în Litere (specializarea română-engleză) și Studii Europene, formare postuniversitară în Antropologie culturală, Multiculturalism, Valorificarea patrimoniului cultural și Management educațional și comunicare instituțională, este interesată de comparativisme culturale în cadrul tezei de doctorat despre simbolismul solstițiului de vară și de modul în care diplomația culturală poate facilita apropierea în domeniul relațiilor internaționale.

Doctor în filologie, Fikrat Jahangirov este decanul Facultății de Științele Educației, profesor în cadrul Departamentul de Lexicologie și stilistică engleză, Universitatea de Limbi din Azerbaidjan. Are o bogată experiență în dezvoltarea umană, resurse și programe educaționale în Azerbaidjan, unde a acționat ca vicepreședinte al Consiliului de experți în științe filologice al Atestării Superioare Comisia de pe lângă Președintele Republicii Azerbaidjan. A participat la numeroase conferințe naționale și internaționale cu tematici în domeniul științelor educației și are experiență în aplicarea principiilor Bologna. A contribuit cu studii în domenii precum lingvistică istorică, limbă și cultură și științele educației.

Sursa: Muzeul Municipiului București

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/2023/Cautatorii%20de%20aur%20negru%20si%20arhitectura%20orasului%20Baku/index.html