“The SONGS of FREEDOM” şi POLIŢIA SECRETĂ COMUNISTĂ

În lipsa unui spațiu instituționalizat în care să-și găsească reflectarea fenomenul (românesc) rock-folk-jazz, am creat în anul 2020 o arhivă digitală interactivă online – Muzeul Rock din România – flexibilă și accesibilă, de pe orice device și de oriunde – prima de acest fel din România.

Inițiativa istoricului muzical  și realizatorului TV Doru Ionescu a fost concretizată de platforma muzeală privată Asociaţia PostModernism Museum, împreună cu parteneri printre care s-au numărat Serviciul Programe Educaționale, Direcția Cercetare, Expoziții, Publicații din cadrul Consiliului Național al Studierii Arhivelor Securității și Casa de Cultură a Studenților din București – un proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul Arhiva Muzeul Rock  din România a fost gândit pe trei axe: cercetarea, identificarea și inventarierea colecțiilor și materialelor de arhivă; arhivarea digitală, de obiecte care au aparținut muzicienilor și mediului cultural din jurul acestora (partituri, scrisori, setlist-uri, fotografii inedite), instrumente muzicale, articole vestimentare utilizate în concerte și evenimente, vinyl-uri prin prezentări și accesibilizarea Arhivei Muzeului Rock în forma unei platforme muzeale digitale online, interactive, bilingve română-engleză și cu obiecte pregătite pentru nevăzători.

Această arhivă virtuală stă la baza dezbaterii cu tema:

„THE SONGS OF FREEDOM” ŞI POLIŢIA SECRETĂ COMUNISTĂ, la care avem plăcerea să vă invităm miercuri, 29 martie 2023, ora 18.00, la Casa de Cultură a Studenților din București (Calea Plevnei 61).

Conținutul evenimentului:

- Vernisajul expoziţiei realizate de CNSAS, „DRAGĂ CORNEL.. tinerii rebeli urmăriţi de Securitate”;

- „Forever Heroes Challenge – A story of a 3D role model: Cornel Chiriac”, film documentar realizat de artistul visual Sorin Verdeş, Georgiana (AMC Ro Studio) şi CNSAS;

- Dezbatere cu participanţii: Doru Ionescu, Octavian Ursulescu, Florian Lungu, Sorin Verdeş, Georgiana Toea, Cristina Anisescu, Florentina Budeancă şi Cosmin Năsui;

- Vizionarea filmului documentar: „Cornel Chiriac. Metronomul libertății – A Song of Freedom”, realizat de Doru Ionescu, TVR.

Cine a fost Cornel Chiriac ( n.1942-d.1975)?

A fost un jurnalist român, realizator de emisiuni radio, producător de înregistrări muzicale, publicist… într-un cuvânt: muzicolog.

Încă din adolescență a dovedit o pasiune pentru jazz, strângând toate informațiile posibile despre reprezentanții acestui gen și ascultând melodii pe unde putea, în primul rând emisiunea etalon mondială – „Jazz Hour”, realizată de Willis Conover la Radio „Voice of America”. Obişnuia să noteze sau chiar să copieze pe caietele sale diferite cărți, cronici, interviuri și noutăţi muzicale din revistele de specialitate, pe care apoi le traducea în limba română. „În timpul liceului se ocupa numai de muzică. Își pierdea nopțile scriind. Dimineața se trezea foarte greu să meargă la școală”, își amintește mătușa lui. Unele dintre caiete au ajuns în mâna unor mari muzicieni autohtoni precum Jancy Korossy (János Kőrössy), Radu Maltopol, Cristian Colan, Marius Popp sau Johnny Răducanu, fiind singura sursă posibilă de informare în domeniul jazzului la acea vreme.

Descoperind gustul pentru rock, începând din 10 iulie 1967, Cornel Chiriac a realizat la Radio Bucureşti o emisiune de muzică, intitulată „Metronom”. În colaborare cu Geo Limbășanu, prezenta ascultătorilor informații la zi din sfera genurilor pop, rock sau jazz, emisiune care a fost desființată în 1969.

După fuga sa din România comunistă, Cornel Chiriac și-a continuat activitatea la München, în cadrul secţiei în limba română a postului de Radio „Europa Liberă”, unde a reluat emisiunea „Metronom” (dar şi multe alte programe noi), pe care a redactat-o și prezentat-o până la moartea sa din 1975.” (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cornel_Chiriac și Doru Ionescu)

”Dacă jazzul românesc are o frumoasă tradiție încă din epoca interbelică, subgenurile rock și folk au apărut în anii ’60, imediat după explozia lor în Occident. O caracteristică inedită a evoluției fenomenului în România o constituie faptul că acesta a apărut și s-a dezvoltat în centrele studențești ale țării, de unde și tenta intelectualistă, elitistă. La marginea experimentului și a avangardei, artiștii și grupurile rock, folk și jazz se alimentau, se inspirau și își prezentau creațiile în mediul cultural studențesc, între viitorii ingineri, doctori, profesori, arhitecți, în contextul unei anumite libertăți resimțite începând cu anul 1965.

Primul club studențesc în care s-a cântat jazz în România şi-a desfăşurat activitatea la Casa de Cultură a Studenților din București, în anul 1964, fondat de Mihai Berindei, căruia i s-a alăturat cu un ciclu de conferințe şi Cornel Chiriac.” (sursa: Casa de Cultură a Studenților din București-povești,povestiri, amintiri….culese de Doru Ionescu, editura CDPL 2021)

Avem speranţa că am stârnit curiozitatea și interesul de a participa la dezbaterea interactivă despre tineri și muzică în comunism! 

Un eveniment posibil datorită:  Serviciului Programe Educaționale Direcția Cercetare, Expoziții, Publicații  din cadrul Consiliului Național al Studierii Arhivelor Securității, Postmodernism Museum- Arhiva Muzeul Rock din România, AMC Ro Studio, Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti.

Sursa: Casa de Cultură a Studenților din București

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/2023/THE%20SONGS%20OF%20FREEDOM%20SI%20POLITIA%20SECRETA%20COMUNISTA/index.html