Tezaurul de Sveștari. Din aurul tracilor sud-dunăreni

Muzeul Național de Istorie a României din București (MNIR) în parteneriat cu Institutul Național de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Știință din Sofia a deschis expoziția temporară „Tezaurul de Sveștari. Din aurul tracilor sud-dunăreni”. Vernisajul a avut loc joi, 8 decembrie, începând cu ora 17.00, la sediul MNIR din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București.

Expoziția „Tezaurul de Sveștari. Din aurul tracilor sud-dunăreni” reprezintă materializarea unei frumoase colaborări, pe care ne-o dorim de lungă durată, cu Institutul Național de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Științe din Sofia. Unul dintre tezaurele care au contribuit la crearea imaginii fabuloasei bogății a moștenirii arheologice trace este astfel prezentat pentru prima dată într-un muzeu din România. Manifestarea reprezintă o premieră și prin faptul că va fi găzduită de cea mai prestigioasă expoziție permanentă a Muzeului Național de Istorie a României, expoziția Tezaurul Istoric, un spațiu exclusiv al metalelor prețioase în care până acum nu au mai fost organizate alte expoziții temporare.

Prezentate alături de alte ansambluri din secolele IV-III a.Chr., de artefacte din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni sau din inventarele funerare de la Peretu și Agighiol, podoabele de la Sveștari se vor bucura de o foarte bună încadrare contextuală, putându-se observa și existența unor caracteristici comune.

În nord-estul Bulgariei, la cca. 40 km sud de Dunăre, în regiunea (oblast-ul) Razgrad, în apropiere de orașul Isperih și în împrejurimile satului Sveștari, se află un ținut foarte bogat în vestigii arheologice din diverse perioade istorice, areal declarat din 1988 Rezervația Națională Sborianovo. Tezaurul de la Sveștari a fost descoperit în această zonă, în noiembrie 2012, în timpul săpăturilor arheologice sistematice conduse de Institutul Național de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Științe din Sofia în necropola tumulară a unui oraș fortificat, construit în secolul al IV-lea a.Chr. pe malurile râului Krapineț. Acesta provine din cea mai mare movilă funerară din zonă, cu o înălțime de peste 15 metri și un diametru de 60 de metri. Movila a fost construită în două etape, mai întâi deasupra unui cavou de piatră cu o boltă semicilindrică iar ulterior a fost extinsă pentru a acoperi și un stejar bătrân aflat în apropierea construcției, tezaurul fiind așezat într-un mic cufăr de lemn printre ramurile copacului, la patru metri înălțime deasupra solului. Depus cel mai probabil în al doilea sfert al secolului al III-lea a.Chr., tezaurul se compune doar din artefacte de aur, podoabe specifice portului feminin și accesorii de harnașament pentru un cal de călărie, totul învelit, se pare, în brocart, un material textil bogat ornamentat din care s-au păstrat mai multe fire de aur.

Descoperirile spectaculoase de la Sborianovo aparțin celui mai important centru politic și religios tracic de la nord de Balcani din secolele IV-III a.Chr., considerat de unii cercetători reședința regelui get Dromichaites. Toate aceste vestigii pun în evidență o cultură bogată și nuanțată, foarte bine racordată la modelele religioase și politice elene ale epocii, un spațiu care nu era ocupat însă doar de basilei și războinici, ci și de doamne, rafinate aristocrate sau preotese, personalități în mod fastuos onorate în cadrul dinastiilor regale. Autoritatea acestui regat se extindea foarte probabil și pe malurile nordice ale Dunării iar ecourile istorice ale afirmării sale ar putea fi regăsite chiar și în izvoarele antice, în conflictele dintre Dromichaites și regele macedonean al Traciei, Lysimachos.

Construcția tumulilor și a mormintelor cu arhitectură elaborată de la Sborianovo sunt dovada existenței unei puternice aristocrații locale foarte bine interconectată și integrată în conglomeratul relațional al lumii elenistice. Afluxul de aur și bogății revărsat asupra lumii grecești și Europei ca urmare a expediției asiatice a lui Alexandru Macedon poate fi surprins și în opulența impresionantă a lumii trace, tezaurul de la Sveștari, datat în prima jumătate a secolului al III-lea a.Chr. încadrându-se perfect în acest spațiu cultural. Pe de altă parte, dacă ținem cont de contextul prestigios în care a fost descoperit, de diferențele stilistice care individualizează artefactele în raport cu spațiul regalității macedonene, în raport cu cel nord-pontic sau cu modelele scitice, la nivel simbolic se poate surprinde o anumită originalitate care ar putea sugera și o materializare în aur a ideilor și viziunilor identitare ale unei regalități getice din ce în ce mai puternice.

Setul de podoabe din cufărul de Sveștari este compus dintr-o diademă foarte elaborată, ornamentată cu feline și centauride, două perechi de brățări, un inel cu reprezentarea lui Eros și peste 550 de perle, verigi sau pandantive, elemente asamblate probabil inițial în mai multe coliere sau cusute pe un veșmânt bogat țesut cu fire de aur. Dintre accesoriile harnașamentului bogat împodobit cu aur au fost depuse diferite forme de ornamente: un fruntar cu o protomă de cal, două discuri cu portretul zeiței Atena, un alt disc cu o figură feminină, probabil o menadă, două rozete mai mici, patru elemente cu decor vegetal, două piese cvadrilobate, o verigă, 44 de aplice pe care este reprezentat un bust feminin și alte 121 de aplice mai mici, semisferice. Împreună cu toate aceste artefacte au fost descoperite și foarte multe fire de aur. Realizate dintr-un aur înalt rafinat, asamblate dintr-o multitudine de mici elemente sau turnate cu talent prin metoda cerii pierdute, podoabele din Tezaurul de la Sveștari au fost lucrate de meșteri experimentați care stăpâneau foarte bine toate abordările tehnologice care au caracterizat orfevrăria perioadei elenistice.

Încercând să reconstituie contextul creării artefactelor din tezaurul de la Sveștari, al folosirii, selecției și al depunerii lor, cercetarea arheologică a oferit toate detaliile necesare creionării unei istorii aflate undeva la limita dintre realitate și basm, povestea unui comunități puternic ierarhizate care avea capacitatea de a mobiliza forțe uriașe pentru a-și preamări aleșii și a înălța construcții monumentale, o lume care își cinstea strămoșii și zeii, aducându-le uneori și bogate ofrande în aur.

Expoziția este deschisă până în 25 iunie 2023 și poate fi vizitată de miercuri până duminică, în cadrul Tezaurului Istoric al Muzeului Național de Istorie a României.

Sursa: Muzeul Național de Istorie a României

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Tezaurul%20de%20Svestari/index.html