În cadrul tradiției prezentărilor istoriei României, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și Primăria Municipiului București a organizat joi, 11 august 2022, ora 18.30, conferința Arcul lui Traian de la Benevento – istorie, iconografie și iconologie geto-dacă.
A prezentat: Leonard VELCESCU, doctor în istoria artei la École Pratique des Hautes Études (Paris-Sorbona), profesor la Universitatea din Pitești.
Arcul lui Traian din Benevento (Italia) este un monument imperial realizat în urma decretului Senatului roman în anul 114 d.Hr., în cinstea împăratului Traian şi terminat după moartea lui (117 d.Hr.), cu ocazia inaugurării unei importante artere rutiere, via Appia Traiana, pentru a face legătura în mod mai direct între via Appia (la Beneventum) şi oraşul Brundisium (azi Brindisi, Italia). Arcul simbolizează perioada constructivă a domniei lui Traian pentru Imperiul roman: o guvernare benefică care a permis imperiului apogeul, să se extindă şi să ajungă la maximă întindere teritorială, consolidarea graniţelor şi crearea unei rânduieli utile pentru popor în interiorul Italiei.
Interesul deosebit de important al acestui monument constă în numeroasele informații iconografice reprezentate în basoreliefuri, cum ar fi: friza care face înconjurul părţii superioare a arcului lui Traian, reprezentând o procesiune triumfală, intrarea triumfală a armatei romane în Roma, arătând mulțimii numeroasele şi valoroasele prăzi spoliate din Dacia, în urma războaielor daco-romane din anii 101-102 şi 105-106 d.Hr; aurul şi argintul Daciei adus la Roma; personaje care transportă pe umerii lor un fel de tărgi solide încărcate cu numeroase vase şi alte obiecte de valoare, fiind foarte probabil din aur şi argint şi foarte grele, iar acest alai este urmat de purtători de pancarte scrise reprezentative, care informau publicul despre aceste lucruri prețioase aduse din Dacia; numele căpeteniilor dacilor învinși, numele regelui Decebal şi al comandanților lui; reprezentaţi prizonieri daci cu mâinile legate şi care merg pe jos, escortați de către soldați romani; alţi prizonieri daci care sunt transportați în care cu două roţi trase de cai sau de boi.
Alte scene interesante care mai merită menționate sunt: «împăciuirea» împăratului Traian cu zeităţile din lumea traco-geto-dacă şi asimilarea panteonului zeilor traco-geto-daci în lumea romană; înţelegerea între Traian şi reprezentanţi «Barbari», posibil daci, în prezenţa zeităţii Jupiter Feretrian (Iuppiter Feretrius), fiind invocată în această calitate pentru a asista la semnarea contractelor, tratatelor sau jurămintelor deosebit de solemne, prin care se cere lui Jupiter să pedepsească pe oricine ar încălca aceste tratate sau ar depune un jurământ fals; personificarea alegorică a Daciei învinse.
Aceste scene sculptate au fost realizate de artiştii romani spre sfârşitul domniei împăratului Traian (98-117 d.Hr.) şi începutul celei lui Hadrian (117-138 d.Hr.) şi sunt de o deosebită importanţă pentru istoria artei universale, precum şi pentru istoria şi cultura României. Basoreliefurile arcului de la Benevento pun în evidenţă finalul perioadei de apogeu al frumosului stil artistic al școlii oficiale romane de artă condusă de Apolodor din Damasc (în timpul domniei lui Traian) şi apariției unui nou stil artistic care s-a dezvoltat începând cu perioada domniei lui Hadrian şi care completează cronologic reprezentările istorice, iconografice şi iconologice ale Columnei din Forul lui Traian de la Roma, ca o urmare a evenimentelor după cuceririle făcute de Traian în Dacia. (Dr. Leonard VELCESCU)
Leonard VELCESCU
Profesia: istoric de artă și arheolog, doctor în istoria artei și arheologie, Sorbonna și École Pratiques des Hautes Études (Paris), Departamentul de Artă Antică – cercetător în istoria artei; Cercetător CRESEM – echipa CRHISM – Universitatea din Perpignan «Via Domitia» – Franța; Președinte de onoare al Asociației Identitate Culturală Contemporană (București); Profesor la Universitatea din Pitești. În anul 2012 a primit premiul Eudoxiu Hurmuzachi al Academiei Române pentru cartea Les Daces dans la sculpture romaine. Etude d’iconographie antique.
Sursa: Casa de Cultură „Friedrich Schiller”
Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici:http://nini.qsl.ro/yo3ccc/
Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer