Precizare
Întrucât în data de 17 mai 2022 profesorul Ștefan Hell a fost confirmat pozitiv Covid-19 și nu a putut călători, acesta nu a putut fi prezent la București.
Evenimentul a avut loc în Aula Academiei Române, conform programului, dar în format hibrid, profesorul Ștefan Hell susținându-și conferința online, potrivit dorinței sale.
Redăm mai jos mesajul transmis organizatorilor de către profesorul Hell:
„Așteptam cu nerăbdare să vin la simpozionul de la București și să port și o discuție la Academia Română. Din păcate, în urma testărilor medicale, azi dimineață (17 mai 2022) am fost confirmat pozitiv cu Covid și nu voi putea călători. Îmi pare foarte, foarte rău de această turnură a evenimentelor; sper că voi reuși să ajung cu altă ocazie. Cu toate acestea, doresc foarte mult să susțin online lucrarea mea programată pentru dimineața zilei de joi, prima zi a simpozionului.“
Ștefan Hell, membru de onoare al Academiei Române și laureat al Premiului Nobel, a conferențiat la Academia Română în data de 19 mai 2022, în calitate de invitat special al simpozionului internațional „Biodinamica – o abordare transdisciplinară“, răspunzând astfel invitației lansate de acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, și de dr. Eugen Gheorghiu, directorul Centrului Internațional de Biodinamică.
Conferința având tema „MINFLUX and MINSTED provide molecule-scale resolution in fluorescence microscopy“ a fost susținută în Aula Academiei Române, începând cu ora 9, și a deschis prima zi a lucrărilor simpozionului.
Simpozionul „Biodinamica – o abordare transdisciplinară“ / „Biodynamics – A Transdisciplinary Approach“, a fost organizat în perioada 19-21 mai 2022 de Centrul Internațional de Biodinamică, în parteneriat cu Academia Română, a marcat douăzeci de ani de la înființarea institutului și are un dublu scop: (1) consolidarea unui pol de excelență transdisciplinară în biodinamică și în domenii conexe pentru accelerarea inovării în analiza multidimensională, cu înaltă rezoluție spațială, a dinamicii celulare și (2) lansarea inițiativei de agregare a unor grupuri de cercetare pentru abordarea provocărilor biomedicale majore. Programul manifestării a fost disponibil la adresa https://sites.google.com/view/biodynamics2022/home.
Ștefan Walter Hell, fizician german de origine română, născut în 1962 la Arad, a fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2012, cu doi ani înainte de a fi distins cu Premiul Nobel pentru chimie „pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente cu super-rezoluție“, împreună cu fizicianul Eric Betzig și chimistul William E. Moerner, ambii din SUA.
Admis, în 1977, la Liceul „Nikolaus Lenau“ din Timișoara, după cursuri primare urmate la Sântana, județul Arad, și-a continuat studiile în Germania, unde a emigrat împreună cu familia în anul 1978. A studiat chimia la Universitatea din Heidelberg, iar în 1990 a obținut doctoratul cu o teză despre reprezentarea microstructurilor transparente în microscopul confocal.
În perioada 1991-1993 a lucrat la European Molecular Biology Laboratory, Heidelberg, unde a reușit să demonstreze practic principiul microscopiei 4Pi și să îmbunătățească considerabil rezoluția în profunzime.
Din 1993 a fost șef de echipă în departamentul de fizică medicală la Universitatea Turku din Finlanda, unde a dezvoltat principiul microscopului STED, microscop de fluorescență. În paralel, între 1993 și 1994, a activat ca „Visiting Scientist“ în departamentul Engineering Science de la Universitatea Oxford. În 1996 a obținut calificarea postdoctorală, devenind profesor universitar, iar din 1997 lucrează la Institutul „Max Planck“ pentru chimie biofizică din Göttingen, unde s-a axat pe cercetări în domeniul microscopiei optice. Din anul 2002 este directorul acestui prestigios institut.
În 2003 a devenit șef al secției de microscopie optică de mare rezoluție din cadrul Centrului German de Cercetare a Cancerului (Deutsches Krebsforschungszentrum, DKFZ).
Lucrările sale tratează probleme de pionierat în domeniul microscopiei optice de superrezoluție, cu largi aplicații în nanoștiințe și nanotehnologii. Are o contribuție decisivă în „spargerea“ limitei de rezoluție, dată de difracție şi reprezentată prin formula descoperită de Abbe în 1873. În acest sens, microscopul 4Pi reprezintă prima sa mare realizare (1993-1994), care a condus la obținerea unei rezoluții de ordinul a 100 nm, corespunzând unui spot focal sferic de câteva ori mai mic decât cel obținut în microscopia confocală.
O altă descoperire importantă (1999-2000) este microscopia cu baleiaj laser bazată pe golire prin emisie stimulată (STED – Stimulated Emmision Depletion), inițiind un domeniu de cercetare în microscopie ce are implicații enorme în cercetările biologice, pornind de la înțelegerea fenomenelor biologice fundamentale la scară nanoscopică.
Rezultatele cercetărilor sale sunt publicate în sute de lucrări ştiințifice, în reviste de mare prestigiu, cum ar fi „Nature Biotechnology“, „Nature Methods“, „Science“ ori „Journal of Cell Biology“.
Distins cu Premiul Comisiei internaționale de optică (2000), Premiul „Helmholtz“ pentru metrologie (2001), Premiul pentru inovare al Fundației „Leibinger“ (2002), Premiul „Carl‐Zeiss“ pentru cercetare oferit de fondul „Ernst‐Abbe“ (2002), premiile „G. Daimler“ şi „K. Benz“ din partea Academiei de Ştiințe Brandenburg din Berlin (2002-2004), Premiul pentru inovare oferit de preşedintele Germaniei (2006), Premiul „Cozzarelli“ al Academiei Naționale de Ştiințe din S.U.A. (2006), Premiul „Julius Springer“ pentru fizică aplicată (2007), Premiul „Gottfried Wilhelm Leibniz“ oferit de Societatea de Cercetare din Germania (2008), Premiul „Otto Hahn“ pentru fizică (2009), Premiul european „Körber“ pentru ştiință (2011), Premiul „Gothenburg Lise Meitner“ (2011), Premiul „Meyenburg“ pentru cercetători în domeniul cancerului (2011). Președinția României i-a conferit Ordinul Național „Coroana României“ în grad de Comandor (2015).
Profesorul Ștefan Hell a păstrat legătura cu România și a întreținut strânse legături cu specialiștii români. În 2012 a participat la Conferința internațională „Micro‐to nano‐Photonics“, organizată de Academia Română, şi a fost oaspetele Institutului de Fizică Nucleară de la Măgurele, precum și al Institutului de Biochimie al Academiei. Din acelaşi an este membru în colectivul de redacție al revistei „Romanian Reports in Physics“, editată de Academia Română.
Sursa: Academia Română
Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/
Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer