Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute

Vernisajul expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute” – primul demers expozițional cu componente dedicate de realitate virtuală (VR) și realitate augmentată (AR) al Muzeului Național de Istorie a României.

La Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) avut loc deschiderea expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute”, în cadrul proiectului european „e-Peisajele Arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale din regiunea Dunării” („Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region”). Evenimentul s-a desfășurat joi, 12 mai 2022, cu începere de la ora 17:00, în Holul Central al muzeului. Vernisajul a fost organizat în contextul celebrării a 50 de ani de la înființarea Muzeului Național de Istorie a României, cel mai important muzeu cu tematică arheologico-istorică din țara noastră.

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) este partener instituțional în cadrul proiectului european „Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region” (e-Peisajele arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale ale regiunii dunărene / acronim DAeL). Acesta este un proiect derulat în perioada iulie 2020 – decembrie 2022, cu finanțare asigurată de Uniunea Europeană, prin programul transnațional Interreg – Dunărea (Interreg – Danube Transnational Programme). Unul dintre rezultatele majore ale acestuia este expoziția inovativă ce va fi deschisă în această săptămână la sediul muzeului nostru.

Această expoziție cu tematică arheologică este cea dintâi realizată de Muzeul Național de Istorie a Românie care reunește – într-o manieră depotrivă atractivă și interactivă – modalități clasice de etalare expozițională a unor artefacte provenite din cercetări arheologice în conexiune cu cele mai noi tehnologii utilizate actualmente în muzeografie, anume realitatea virtuală (VR) și realitatea augmentată (AR). Tema proiectului expozițional este reprezentată de două situri importante (atât prin semnificația descoperirilor efectuate în cadrul lor, cât și prin prezența unor artefacte de excepție provenite de aici, în colecțiile muzeului nostru și ale altor instituții de profil din România): necropola de incinerație din epoca bronzului de la Cîrna (jud, Dolj, în sud-vestul României) și cetatea bizantină de la Nufăru (jud. Tulcea, în sud-estul României), ambele situate în arealul Dunării de Jos, zonă geografică unde se păstrează (încă) peisaje arheologice cu totul aparte.

Demersul expozițional beneficiază de cooperarea cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române (care a oferit asistență de specialitate pentru documentarea de arhivă privitoare la cele două situri și consultanță științifică pentru situl de la Nufăru, unde coordonează cercetările arheologice sistematice efectuate aici începând cu anii ’80 ai secolului trecut) și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” – Tulcea (care a agreat împrumutul unor artefacte provenite din cercetarea arheologică a sitului Nufăru, instituția fiind parte a consorțiului de cercetare). De asemenea, realizarea acestuia este posibilă prin colaborarea cu firme de specialitate – Gigapixel Art (pentru scanări 3D și dezvoltare de conținut VR) și Urbison (pentru proiectare și design), respectiv cu Radu Oltean, binecunoscut autor de ilustrație documentară cu subiect istoric și Ionuț Dobre, profesionist în domeniul imaginii digitale. Echipa de realizare a expoziției reunește cercetători științifici în domeniul arheologiei, muzeografi și curatori.

Domeniul patrimoniului arheologic, ȋn general, se pretează foarte bine tehnologiilor inovative de documentare fotografică computațională (analitică). Prin intermediul acestor tehnologii este posibilă, în prezent, obținerea de noi produse (culturale) digitale, destinate nu doar atȃt prospectării și apoi studiului aprofundat, cȃt și vizualizării și diseminării către comunitatea științifică și publicul larg a unor versiuni digitale tridimensionale, dar și a unor descrieri riguroase de obiect, structuri și teritoriu. Aceste produse devin la rȃndul lor instrumente puternice ȋn analiza și explorarea ipotezelor de cercetare, asigurȃnd, totodată, și suportul vizual al deciziilor de reconstrucție, conservare și restaurare. Pe parcursul proiectului european amintit, în cadrul căruia MNIR a putut să beneficieze de servicii de specialitate în acest domeniu foarte nou pentru mediul muzeal, mai multe tehnologii au fost utilizate pentru realizarea unei documentări complexe, interactive, care să abordeze atât peisajele arheologice (la nivel de sit și mediu înconjurător) cât și unele dintre cele mai reprezentative descoperiri arheologice din aceste două situri din arealul Dunării de Jos, anume Cîrna și Nufăru. Astfel, pentru redarea în mediul VR (ochelari sau terminale mobile) a peisajelor arheologice s-au realizat, pentru fiecare sit reprezentativ, panorame aeriene 360, din dronă, care pot fi vizualizate prin intermediul unei platforme digitale online. A fost utilizată drona DJI Mavic Pro, și soluțiile software specifice de realizare a panoramelor 360 furnizate de Kolor (AutoPanoGiga). Pentru situl de la Nufăru (jud. Tulcea) s-au realizat și documentări fotogrammetrice detaliate ale peisajului și zonei cu săpături arheologice, fiind utilizate drone DJI Mavic Pro și Inspire 2, procesarea modelului digital al terenului fiind realizată cu soluția specifică Agisoft Metashape. Pentru digitizarea tridimensională a celor mai importante artefacte din aceste situri a fost utilizat sistemul de scanare de mare rezoluție oferit de firma Artec, modelul de scaner fiind Space Spider, cu redare metrologică și o acuratețe submilimetrică, procesarea fiind realizată cu Artec Studio v14. Modelele 3D ale selecției de artefacte arheologice (peste 150) sunt în curs de publicare, prin intermediul platformei online Sketchfab, pe site-ul dedicat al Muzeului Național de Istorie a României. Astfel, aceste modele devin accesibile unui public internațional, putând fi vizualizate de oriunde din lume, atât folosind ochelarii VR cât și prin interacțiune de tip AR furnizată de Sketchfab.com prin intermediul unei aplicații dedicate.

Publicul vizitator al expoziției de la sediul Muzeului Național de Istorie a României va putea beneficia de asistență de specialitate pentru utilizarea acestor echipamente moderne. Noile tehnologii de tipul scanării tridimensionale, realității virtuale și realității augmentate permit dezvoltarea de produse culturale digitale care determină noi abordări în ceea ce privește expozițiile cu tematică arheologică. Din această perspectivă, expoziția „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute”, în cadrul proiectului european „e-Peisajele Arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale din regiunea Dunării” („Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region”) este expresia unui demers muzeografic deosebit ce reunește deopotrivă modalități clasice cu cele foarte moderne, reprezentând un bun prilej de reflecție – atât pentru public, dar și pentru specialiști – despre cum va putea arăta un muzeu în secolul XXI, prin îmbinarea prezentării artefactelor autentice însoțită (însă) de numeroase alte elemente vizuale digitale.

Sursa: Muzeul Național de Istorie a României

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Istorii%20din%20trecut.%20Calatorie%20virtuala%20in%20peisaje%20disparute/index.html