În cadrul evenimentelor dedicate celor mai însemnate personalități artistice din istoria României, Primăria Municipiului București și Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, a organizat la sediul din Str. Batiștei nr. 15 și în sistem online joi, 10 martie 2022, ora 17:30 conferința – dezbatere „Sculptorul OSCAR HAN. Monumentele sale de for public – azi” și prezentarea albumului monografic „Oscar Han – un artist și epoca sa” semnat de criticul de artă Dr. Doina Păuleanu, apărut la Editura Monitorul Oficial, 2020.
Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu FDGR-Regiunea Extracarpatică și FDGR, București
A prezentat: Dr. Cristian SCARLAT, istoric dedicat literaturii comemoriale.
Au participat: Dr. Klaus FABRITIUS, Președintele F.DG.R. Forumul Regional – Regiunea Extracarpatică și Christiane Gertrud COSMATU, Președintele F.D.G.R. București.
Coordonatorul proiectului Aurora FABRITIUS.
„Născut la București, la 3 decembrie 1891, din tată de origine germană și mamă româncă din Focșani, Oscar Han obține cetățenia abia în iunie 1919, aducând drept argumente locul nașterii și participarea la Campania anilor 1916-1918. Moare la 17 februarie 1976.
Aniversarea celor 130 de ani de la naștere, dar și comemorarea celor 45 de la dispariția maestrului, în anul ce tocmai a trecut, au fost marcate prin câteva evenimente culturale cu totul deosebite, la Constanța și București. Remarcabile totuși rămân apariția monografiei „Oscar Han – un artist și epoca sa” semnat de regretata doamnă Doina Păuleanu și expoziția retrospectivă la Muzeul Colecțiilor de Artă.
Catalogat drept ”mare sculptor” în Enciclopedia României. Cugetarea (1940), Oscar Han a avut o activitate artistică fecundă, marcând definitiv sculptura românească a secolului XX. Artist format în România, elev al lui Paciurea, Han își va crea totuși propriul stil, exprimat în linie și forme de mare forță plastică și simbolică, atât în sculptura de mici dimensiuni, cât și în cea monumentală.
Deja autor al monumentului Eroilor 1877-1878 din Regimentului IV Linie, Oscar Han a făcut parte din grupul artiștilor mobilizați, în 1917, de Marele Cartier General al Armatei pentru realizarea unor ” lucrări ce vor reprezenta paginile cele mai alese ale războiului, clipele de restriște, ca și sforțările prin care nădăjduim a se înfăptui idealul nostru național”. Experiența trăită atunci se va regăsi în operele plăsmuite de artist în anii interbelici.
Spirit foarte critic, cu o personalitate acidă, Oscar Han s-a distins în lumea artei interbelice cu aceste comenzi pentru piețele publice, dar și prin prietenia și saloanele realizate împreună cu Grupul Celor Patru, adică O. Han, N. Tonitza, Fr. Șirato și Șt. Dimitrescu.
Deloc puține, busturi și statui semnate O. Han împodobesc și astăzi spațiul public, unele bine puse în valoare, altele ascunse privirii de vegetația necruțătoare ori din cauza unei nefericite amplasări. Muzee și colecții particulare păstrează și expun – cu o parcimonie nu întotdeauna scuzabilă – opere ale maestrului. Personalități ale vieții culturale, științifice sau politice se regăsesc în chipurile lucrate de prolificul și iscusitul sculptor. O temă recurentă este Eminescu, despre care Han spunea că ”însăși figura lui era o sculptură”.
Printre cele mai vizibile lucrări de for public ale maestrului – prin poziția lor – cele dedicate lui Mihai Eminescu și Anghel Saligny la Constanța, Constantin Brâncoveanu și Mihail Kogălniceanu la București, Victoriei la Tișița și Giurgiu, Mihai Viteazul la Alba Iulia…
Pierderea comenzii (poate chiar comanda vieții!) unui concurs câștigat – statuile ecvestre ale regilor Carol I și Ferdinand – îl va marca, deși renumele de sculptor preferat al Casei Regale i-a oferit comenzi generoase în epocă.
Noul regim, ”popular”, după ce l-a îndepărtat de la catedră, îl recuperează, treptat, oferindu-i din nou șansa realizării, printre altele, a unor monumente publice de mari dimensiuni. Fără a mai avea strălucirea de altădată, primește totuși comenzi, este recompensat cu înalte distincții ale republicii, dar nu obține și demnitatea de academician, precum unii dintre vechii săi colegi de breaslă.” (Dr. Cristian SCARLAT)
Sursa: Casa de Cultură „Friedrich Schiller”
Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/
Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer