Muzeul National Cotroceni

Pentru realizarea acestui interviu am beneficiat de sprijinul nemijlocit al doamnei Stefania Ciubotaru care mi-a fost un ghid desavarsit si care a avut amabilitatea sa ma insoteasca prin salile si camerele acestui splendid muzeu.

Nini: Cand s-a deschis Muzeul National Cotroceni pentru a putea fi vizitat de marele public?

D-na Ciubotaru: Incepand cu 12 iulie 1991, prin hotarare guvernamentala, in aripa veche a Palatului Cotroceni functioneaza Muzeul National Cotroceni, deschis publicului vizitator la 27 decembrie 1991.

Nini: Puteti sa-mi povestiti cate ceva despre istoria Palatului Cotroceni pana sa devina muzeu?

D-na Ciubotaru: Muzeul National Cotroceni este o institutie de cultura axata pe reflectarea istoricului ansamblului medieval si modern de la Cotroceni, pe evolutia si transformarile sale, survenite de-a lungul timpului.
In decursul celor peste 300 de ani de existenta, ansamblul de la Cotroceni a cunoscut in evolutia sa mai multe etape: manastire, resedinta domneasca, palat princiar si apoi regal, pentru ca dupa abdicarea fortata a regelui Mihai I la 30 decembrie 1947, sa primesca o cu totul alta destinatie, cea de palat al pionierilor, ale caror prime detasamente s-au constituit in primavara anului 1949.
Asadar, vechiul palat de pe dealul Cotrocenilor reprezinta o fila din multimilenara istorie a neamului nostru. Documentele vremii pomenesc de codrii nesfarsiti, care acopereau aceste locuri, in mijlocul carora se afla, inca inainte de 1598, schitul de la Cotroceni. Printr-un hrisov din 10 iunie 1660, Serban Cantacuzino intra in stapanirea mosiei Cotrocenilor.
Partea medievala a Muzeului National Cotroceni este reprezentata de spatiile construite in timpul domniei voievodului Serban Cantacuzino (1678-1688). Intre 26 mai 1679 si 24 august 1682, date aflate in inscriptia de pe ancadramentul usii bisericii si in aceea aflata langa fresca ctitorilor, au fost ridicate biserica, chiliile, casele domnesti, ansamblul acestor constructii formând manastirea Cotroceni. Zidirea manastirii si ridicarea vechilor case domnesti coincide cu venirea la domnie a lui Serban Cantacuzino, in primavara anului 1679.

Nini: Ce mari personalitati ale istoriei romanilor sunt legate de acest loc?

D-na Ciubotaru: Cladirile manastirii, precum si casele domnesti de la Cotroceni aveau sa fie locuite de-a lungul anilor, de o serie de mari domnitori din istoria Tarii Romanesti: Constantin Brancoveanu, Nicolae si Constantin Mavrocordat, Alexandu Ipsilante, Alexandru Moruzi si Ion Gheorghe Caragea.

Nini: Cand se poate spune ca a inceput epoca moderna a ansamblului?

D-na Ciubotaru: Inceputul epocii moderne a fost marcat in anul 1821 de asezarea pe platoul Cotrocenilor a taberei lui Tudor Vladimirescu.

Nini: Ce legatura a avut Revolutia de la 1848 cu acest ansamblu?

D-na Ciubotaru: In anul revolutionar 1848, oastea otomana condusa de Fuad-Efendi a ocupat manastirea Cotroceni. Acestia au venit ca sa inabuse revolutia infaptuita de indraznetii pasoptisti. Aici au fost arestati si inchisi unii dintre capii revolutiei, printre care Nicolae Balcescu, fratii Golesti, Dimitrie Bolintineanu. Domnia lui Barbu Stirbey (1849-1853) s-a dovedit benefica zonei, domnitorul facand din casele domnesti resedinta sa de vara.

Nini: Ce a insemnat Alexandru Ioan Cuza pentru ansamblul Cotroceni?

D-na Ciubotaru: Un moment de referinta din istoria secolului al XIX-lea l-a constituit domnia lui Alexandru Ioan Cuza, resedinta domneasca de la Cotroceni devenind in 1862 cadrul discutiilor si deciziilor care au marcat domnia reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza. Aici, marele Cuza, va trai insa si zile de mare tensiune dupa detronare, inainte de a fi si el alungat din tara, pe care a slujit-o cu atata devotament si patriotism si pe care, ca si marele Balcescu, nu avea s-o mai revada niciodata.

Nini: Ce a insemnat regalitatea in istoria acestui ansamblu?

D-na Ciubotaru: Istoria regalitatii din Romania este legata si de Cotroceni, principele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen folosind din iunie 1866 casele domnesti. Palatul Cotroceni a fost construit incepand din 1893, cand guvernul a deschis un credit de 1.700.000 lei pentru daramarea vechilor case domnesti si constrirea unui palat in folosinta mostenitorilor Coroanei, principele Ferdinand si principesa Maria, ca resedinta oficiala, lucrarile fiind incredintate arhitectului francez Paul Gottereau. Arhitectul Gottereau a ales pentru noul palat o rezolvare originala care il individualiza, fiecare interior încercand sa recompuna din punct de vedere decorativ, un stil supus rigorilor istoriste. Desi palatul regal de la Cotroceni nu a fost construit din initiativa reginei Maria, a fost decorat dupa gusturile sale, fiind resedinta cea mai importanta de la Bucuresti.

Nini: Cand a devenit Palat al Pionierilor?

D-na Ciubotaru: Intre anii 1949-1976, Palatul Cotroceni si-a schimbat destinatia, devenind Palatul Pionierilor. Cutremurul de la 4 martie 1977 a avariat acest ansamblu arhitectonic. In urma lui, conducerea politica de atunci a decis restaurarea si utilizarea palatului ca spatiu de inalta reprezentare. Lucrarile de restaurare, refacere si completare au inceput la 27 decembrie 1977, fiind incredintate Institutului de proiectare si executie Carpati. Lucrarile de restaurare au durat 10 ani.
In anul 1984, din ordinul lui Nicolae Ceausescu a fost demolata biserica manastirii Cotroceni, aflata in curtea interioara a palatului.

Nini: Ce se poate vizita in clipa de fata?

D-na Ciubotaru: Actualmente in cadrul muzeului pot fi vizitate cuhnia (bucataria) manastirii Cotroceni, trapeza (sala de mese) si cateva chilii, ca si pivnita mare a caselor domnesti, spatii reprezentative pentru tehnica de constructie si pentru arhitectura romaneasca de la sfarsitul secolului al XVII-lea.
S-a pastrat intr-o forma nealterata de interventii ulterioare, ansamblul Holului de Onoare, compozitie decorativa ce aminteste de Opera din Paris, realizata de Charles Garnier, in stilul neoclasic francez.
La primul etaj se afla Sufrageria Germana decorata in stilul neorenasterii germane si restaurata conform conceptiei decorative din perioada Gottereau. Urmeaza Salonul de Vanatoare, decorat in stilul neorenasterii italiene, Salonul Florilor, a carui decoratie murala reprezinta optiunea arhitectului restaurator si Biblioteca regelui Ferdinand, spatiu care nu a necesitat mari lucrari de restaurare.
Marele Salon de Receptie reamenajat intre anii 1925-1926 de catre arhitectul roman Grigore Cerchez in stil neoromanesc, se invecineaza si se continua stilistic cu Sufrageria Regala Cotroceni.
La etajul al II-lea al muzeului se pot vizita apartamentele familiei regale si anume: Salonul Oriental folosit initial de catre regina Maria ca atelier pentru pictura si pirogravura, urmat de Apartamnetul Regal, Salonul Henrich al II-lea si Apartamentul Francez. Mai poate fi vizitat Dormitorul Reginei Maria, restaurat conform variantei din 1929, Salonul Norvegian si camera copiilor realizata în stil francez.

Nini: Ce alte evenimente mai au loc aici?

D-na Ciubotaru: Astazi, Muzeul National Cotroceni, este o institutie culturala de prim rang, in peisajul cultural al Bucurestiului, unde au loc importante evenimente culturale: expozitii, concerte, lansari de carte, dezbateri si simpozioane, toate purtand pecetea stradaniei unui colectiv animat de dorinta de a pune in valoare o zestre culturala nationala de exceptie.
Ca urmare a acestei intense activitati culturale, in anul 1994, Muzeul National Cotroceni a primit premiul European Museum of the Year Award (organism al Consiliului Europei) Special Commendation, Golden Award for Excellence pentru campania Solidaritate si integrare prin arta (2004).

Si pe aceasta cale doresc sa-i multumesc doamnei Adina Rentea, Director Muzeul National Cotroceni si doamnei Stefania Ciubotaru, Muzeograf, Relatii Publice. Doresc sa le multumesc din suflet acestor doua Doamne fara de care acest interviu cat si minunatul album cu fotografii nu ar fi existat.

Un album ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici:  http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Muzeul%20National%20Cotroceni/index.html

M-am gandit ca pentru cei care vor citi aceste randuri si vor dori sa viziteze acest muzeu, sa le vin in ajutor cu toate indicatiile necesare.

Muzeul National Cotroceni poate fi vizitat pe baza de programare la numarul de telefon 0213173107 si pe e-mail la adresa: vizitare@muzeulcotroceni.ro (cu cel putin o zi inainte, luni-joi intre orele 9.30-16.00, vineri intre orele 9.30-13.00)

Vizitarea Muzeului National Cotroceni se face doar cu ghidaj de specialitate in limbile romana, engleza, franceza, italiana, rusa, de marti pana duminica (inclusiv), intre orele 9.30-17.30 (16.30 ora de intrare a ultimului grup). Programul de vizitare al expozitiilor este de 9.30-17.00.

Biserica Cotroceni se viziteaza de marti pana duminica, acces gratuit in programul de vizitare al muzeului. Biserica fostei manastiri Cotroceni se viziteaza la sfarsitul turului de muzeu, iar pentru persoanele care doresc sa viziteze doar biserica se vor forma grupuri de 10 persoane la poarta muzeului.

Tarife de vizitare:
Vizitatori romani: 12 lei/pers.
Vizitatori straini: 27 lei /pers. (12 lei pret acces muzeu si 15 lei taxa ghidaj limba straina)
Elevi clasele V-XII, studenti, pensionari: 6 lei /pers.
Elevi clasele I-IV: 4 lei /pers.
Elevi si studenti straini: 21 lei /pers.
Gratuit: veterani de razboi, prescolari, persoane cu handicap, eroi ai Revolutiei, membri ICOM, ICOMOS, UAP, specialisti din muzee si biblioteci, membri Societatii Colectionarilor de Arta din Romania.
Plata se poate face si cu cardul.

Articol aparut la 22-11-2011