Rolul spionajului în păstrarea păcii în timpul Războiului Rece (1945-1989)

În cadrul evenimentelor dedicate Istoriei României, Primăria Municipiului București și Casa de Cultură „Friedrich Schiller” au organizat joi, 13 ianuarie 2022, ora 18,00 conferința dezbatere „Rolul spionajului în păstrarea păcii în timpul Războiului Rece (1945-1989)”.

A prezentat: Dr. Florian BANU, C.N.S.A.S., Dr. Liviu ȚĂRANU, C.N.S.A.S.

Au participat: Dr. Klaus FABRITIUS, Președintele FDGR – Regiunea Extracarpatică, Christiane Gertrud COSMATU, Președintele FDGR, București. Coordonatorul proiectului Aurora FABRITIUS

“În opinia savantului atomist Klaus Fuchs, URSS-ul trebuia să aibă propria bombă atomică. Pentru informaţiile secrete savantul nu voia să fie plătit și cerea doar ca informațiile să „ajungă pe biroul lui Stalin”. Despre activitatea sa de spionaj, Fuchs avea să afirme:  „Nu m-am considerat niciodată spion. Pur și simplu, nu înțelegeam de ce Occidentul nu era dispus să împartă bomba atomică cu Moscova. Eram de părere că o armă cu un asemenea potențial distructiv imens trebuia pusă la dispoziție, în mod egal, marilor puteri”. ( Klaus Fuchs)

Analiza Spionajului în păstrarea păcii în timpul Războiului Rece (1945-1989) constituie una dintre temele de mare interes și actualitate ale istoriei noastre sincere ( după expresia academicianului Florin Constantiniu), iar cercetarea documentelor și analiza lor, o datorie permanentă a istoricilor de astăzi. Este subiectul videoconferinței prezentate de Dr. Florian Banu.

Analiza Dr. Liviu Țăranu aduce în centrul atenției o ”lume a cărei existenţă nu era cunoscută multora dintre noi”, dezbătând documente de prezentare a personalității lui Ion Mihai Pacepa și finalul Războiului rece.

Raymond Garthoff, specialist în controlul armelor, culegerea de informații secrete, Războiul Rece, N.A.T.O. și problemele fostei Uniune Sovietică, fost ambasador al SUA în Bulgaria, referindu-se la ancheta declanşată după capturarea unuia dintre agenţii „reţelei Caraman”, afirma: „Am participat la ambele evaluări oficiale, efectuate de S.U.A. și N.A.T.O., ale daunelor produse, referitoare la natura și dimensiunea scurgerilor de informații și consecințele acestora. În cursul analizei materialelor transmise de Nahit (Imre), am fost izbit de faptul că, deși, prin definiție, am fi preferat ca ele să nu ajungă în posesia pactului de la Varșovia, documentele politice și militare demonstrau în mod clar, atât în mod individual, cât și pe ansamblu, faptul că N.A.T.O. planificase, într-adevăr, numai acțiuni defensive…”.(Raymond Garthoff, A Journey Through the Cold War: A Memoir of Containment and Coexistence, 2001)

„Generalul Ion Pacepa este considerat de comunitatea de informaţii a S.U.A. singurul reprezentant al Occidentului care a demolat o întreagă reţea de spionaj inamică şi a jucat un rol remarcabil în preîntâmpinarea celui de-al Treilea Război Mondial. (…) Pacepa nu numai că ne-a ajutat să înţelegem istoria şi multe dintre operaţiunile de dezinformare – îndeosebi din partea Rusiei şi a ţărilor din Orientul Mijlociu – la care încă asistăm, dar ne-a oferit avantajul de a învăţa cum să le înfrângem. Pe scurt, a deschis o lume a cărei existenţă nu era cunoscută multora dintre noi, în timp ce aceia care o cunoşteau o subestimau considerabil”. (R. James Woolsey, Jr., fost director al C.I.A.)

Sursa: Casa de Cultură „Friedrich Schiller”

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Rolul%20spionajului%20in%20pastrarea%20pacii%20in%20timpul%20Razboiului%20Rece%20(1945-1989)/index.html