Putere și statut. Portrete din Colecția de sculptură a Muzeului Municipiului București

Miercuri, 14 iulie 2021, ora 18.00, a avut loc vernisajul expoziției tematice „Putere și statut. Portrete din Colecția de sculptură a MMB”, la Palatul Suțu (Bd. I. C. Brătianu nr. 2).

„Nu există nicio muncă artistică, la drept vorbind, care să ceară atâta perspicacitate ca bustul și portretul. Se crede uneori că meseria de artist cere mai multă îndemânare manuală decât inteligență. E de ajuns să privești un bust reușit pentru a-ți da seama că lumea se înșeală. O astfel de operă echivalează cu o biografie... Epocă, rasă, profesie, caracter personal, totul este indicat în ele.”

Auguste Rodin

Aristotel considera portretul ca fiind reprezentarea într-o formă definitivă a unei persoane care nu mai era prezentă. Plăcerea de a privi un portret era în primul rând de a recunoaște, de a sesisza asemănarea cu o persoană care lipsește, de a percepe substituirea a ceva absent cu ceva prezent. Astfel, pentru el, un portret era o iluzie a unei persoane, cu un sens veritabil al prezenței persoanei redate.

Portretul se comportă ca un substitut semnificant al individului pe care îl reprezintă, iar recunoașterea unui personaj poate fi făcută cu ajutorul fizionomiei sau prin inserarea unor indicatori care pot fi interpretați într-un context socio-cultural. Codificarea unor embleme sociale în acest tip de reprezentări este realizată cu ajutorul unor elemente de decor, vestimentaţie şi gesturi care creează un background cultural pentru fiecare personaj reprezentat. Prin urmare, decodificarea acestora poate duce la elucidarea mediului social al personajului, chiar și dacă acestuia nu i se mai cunoaște identitatea.

Dacă trecem de prima impresie, portretul devine un continuum între specificul individual și generalitatea tipului, oscilând între aspectele distinctive ale subiectului și calitățile generice apreciate în mediul social al subiectului. Aceste aspecte converg spre reprezentări ale fizionomiei și cu aspecte spirituale reflectate în expresia facială, recuzită, postură sau vestimentație. Produsul finit este rezultatul unei negocieri între artist, subiect și, uneori, un patron. Procesul în sine presupune o interacțiune între artist și modelul pe care îl redă, iar raportul pe care îl presupune este unul obiectiv, de natură socio-economică, fapt ce contribuie la definirea condițiilor de creație a portretului; odată cu ele se creează imaginea pe care modelul/ comanditarul vrea să o arate lumii și să o lase posterității. În unele cazuri, propria imagine era inserată într-o galerie personală de portrete ale strămoșilor, care conferea noblețe individului și îl punea pe axa unei memorii care îi depășea cu mult propria existență. Istoricul de artă Erwin Panofski susține că portretul are, prin definiție, două trăsături esențiale. Pe de o parte înfățișează ceea ce face modelul să fie deosebit de restul umanității și chiar de el însuși într-un alt moment, fapt ce diferențiază un portret de o figură ideală sau un tip. Pe de altă parte, caută să scoată în evidență ceea ce modelul are în comun cu restul umanității și ce rămâne în el, indiferent de timp și spațiu; iar aceasta este ceea ce distinge un portret de o figură integrantă a unui gen pictural sau narativ.

În arta din spațiul românesc, acest tip de convenții se instaurează în pictură și sculptură, cel mai probabil fiind împrumutate din arta europeană. În statuarie, portretul cel mai întâlnit este sub formă de bust, în mărime naturală, care urmărește să înfățișeze subiecții în deplina autoritate a funcțiilor sau a rangului boieresc. Astfel se validează poziții sociale și se marchează trecerile vremelnice prin timpul lor. Postura deosebită și vestimentația conservatoare sunt indicatorii cel mai des întâlniți în busturi. Poziția capului și direcția privirii sunt exploatate cu precădere în sculptura de factură istorică, fiind o extindere a importanței pe care au avut-o în constituirea unui eveniment. Însă aceste aspecte sunt condiționate de cerințele contextului în care lucrările sunt produse și de motivațiile din spatele lor, factori ce pot determina o taxonomie a sculpturilor din această expoziție.

Prin urmare, expoziția "Putere și statut. Portrete din Colecția de sculptură a Muzeului Municipiului București" urmărește să aducă în spațiul public o suită de statui din colecția menționată, care reprezintă mai multe categorii de portrete în sculptura românească din a doua jumătate a secolului XIX și începutul secolului XX, opere ale unor sculptori consacrați. Pornind de la ideea redării și contextualizării unor personaje importante din istoria țării noastre, expoziția este constituită în două secțiuni majore: personaje istorice și reprezentări ale personalităților vremii. Prima categorie presupune redarea unor subiecți care nu au fost contemporani cu artiștii și ale căror chipuri sunt preluate după documentele iconografice de epocă în vederea recunoașterii aportului acestora la evenimente istorice majore sau pentru consolidarea valorilor naționale în societatea aflată în schimbare. Cea de-a doua categorie este reprezentată de imagini ale unor personalități marcante, contemporane cu artiștii, înzestrate cu trăsături convingătoare care le argumentează poziția politico-socială privilegiată. Acest câmp vizual se extinde de la portretele de figuri sociale cu origini boierești la exponenții noilor tendințe progresiste. O grupă specială de sculpturi înfățișează primari ai Capitalei. Menirea acestei secțiuni este de a familiariza publicul cu chipurile unor edili care au contribuit la dezvoltarea Bucureștiului. Expoziția se închide cu imaginile noului erou al societății aflate în plin progres socio-economic, muncitorul care întruchipează imaginea colectivității, fără a avea o biografie individualizată. Rolul său se identifică cu profesia și cu realizările breslei căreia îi aparține.

Expoziția reunește lucrări semnate de Raffaello Romanelli, Oscar Han, Athanasie Constantinescu, Ion Jalea, Ion Georgescu, Frederic Storck, Savu Savargin, Dimitrie Paciurea, iar desenele reproduse pe panourile din expoziție sunt realizate de sculptorul Filip Marin.

Dr. Nicoleta Bădilă, muzeograf

Expoziția va putea fi vizitată până 26 septembrie 2021.

Sursa: Muzeul Municipiului București

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Putere%20si%20statut.%20Portrete%20din%20Colectia%20de%20sculptura%20a%20Muzeului%20Municipiului%20Bucuresti/index.html