Muzeul „Theodor Aman”

Muzeul „Theodor Aman”, funcţionează ca atare de la deschiderea sa, în 1908, în locuinţa pictorului, un edificiu inedit în peisajul arhitectonic al celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea. Este prima casă-atelier de artist de la noi.

Valoarea patrimonială constă în primul rând în aspectul memorial pe care îl reprezintă acest ansamblu plastic şi arhitectonic. De la planurile casei şi decoraţia exterioară (realizată în colaborare cu sculptorul Karl Storck), la decoraţia interioară: pictura murală, vitralii, decoraţia pictată aplicată pe uşi, stucatura tavanelor, lambriurile din atelier şi mobilierul sculptat, toate sunt rezultatul viziunii lui Aman.
Planul edificiului imaginat de Aman, se va concretiza într-un proiect, realizat de  antreprenorul Fr. Scheller, la indicaţiile precise ale artistului. În octombrie 1869 locuinţa, un adevarat templu al artei, era ridicată. În articularea edificiului său Aman va apela la elemente ale arhitecturii neoclasice şi renascentiste, vizibile mai ales pe faţadele nordică şi estică, dar şi la stilistica neogotică, în decorarea atelierului de pictură, cea mai spectaculoasă încăpere a casei.
Aici va trăi şi lucra artistul până la sfârşitul vieţii, în 1891. Casa va reveni prin testament soţiei. Într-o scrisoare Ana Aman mărturisea că dorinţa pictorului a fost ca această casă să devină muzeu. De aici şi demersurile pe care ea le va face în acest sens pe lângă Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi pe lângă Casa Regală. În 1904 clădirea, colecţia de pictură, gravură, instrumentele de lucru, mobilierul, intrau în posesia statului, iar patru ani mai târziu, la 16 iunie 1908, se deschidea oficial Muzeul „Theodor Aman”.

Colecţia

Colecţia muzeului este extrem de variată şi deosebit de valoroasă, întrucât constă din lucrări, semnate Aman, în aproape toate genurile şi tehnicile artei de şevalet, gravură, artă decorativă şi diverse obiecte care i-au aparţinut. Expuse în casa artistului alcătuiesc un tot unitar, conservă atmosfera de sfârşit de secol XIX şi spaţiul în care a trăit şi creat primul pictor român modern.
Fondul principal îl constituie donaţia Anei Aman din 1904, sporit ulterior prin alte donaţii, transferuri sau achiziţii, dar şi privat, în 1950, de un lot important, ce a contribuit la constituirea Galeriei Naţionale.
Pictura. Muzeul deţine 165 de lucrări de pictură în ulei pe pânză sau pe panouri din lemn. Sunt pânze ce urmăresc evoluţia artistului  din perioada de început a creaţiei, până la lucrările de maturitate. Aman este primul artist român care excelează în abordarea genurilor noi: consacră scena de bătălie şi portretul istoric, „atelierul artistului”, ambianţa din interiorul sau peisajul imediat al casei sale, reuniunile mondene, scenele de gen în peisaj citadin sau rural (unele adevărate documente de epocă, ce surprind aspecte din cotidianul celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea şi evoluţia modei acelor vremuri), peisajul din anii maturităţii, nudul, ca gen nou (înaintea lui Grigorescu) sau scenele orientale. Toate acestea sunt ilustrate în colecţie şi probează modernitatea lui Theodor Aman.
Grafica ocupă un loc important în cadrul colecţiei, în special gravura în acvaforte, tehnică pe care Aman a deprins-o în anii de studii, în capitala Franţei şi căreia i se va consacra cu perseverenţă începând cu 1872 până în 1881. Pentru performanţele de excepţie în această tehnică este ales membru al Societăţii Aquafortiştilor de la Paris în 1875. Graţie relaţiei cu editorul A. Cadart, care i-a publicat  o serie de planşe, cinci plăci de gravură ale lui Aman  au intrat în posesia Societăţii Aquafortiştilor. Planşe ale lui Aman vor figura şi în publicaţia societăţii,  “L’Illustration nouvelle”.  În inventarul din 1904 erau înregistrate 53 de aquaforte încadrate, cărora li se vor adăuga alte donaţii ale Anei Aman şi exemplare din tirajele postume Fisher Galaţi, Adrian Maniu – Mişu Teişanu sau Alexandru Moscu, unele transferuri şi achiziţii, astfel că în prezent din colecţie fac parte 298 de gravuri. Muzeul păstrează şi cele 43 de plăci de gravură pe care Ana Aman le-a donat în 1904.

În ceea ce priveşte acuarela, relativ slab reprezentată în colecţie, însă doar sub aspect cantitativ (33 de lucrări), tratează teme diverse, unele inedite, altele prezente şi în pictură, gravură sau desen.
Sculptura, cu excepţia unui bust al Pepicăi Aman, al bustului lui Mihai Viteazul şi al unui cap de femeie modelat în ceară sau plastilină ţine mai mult de latura decorativă şi o regăsim la piesele de mobilier, care în inventarul din 1904 figurau astfel: „1. Un dulap de stejar în stil gotic (sculptat 1865); 2. Un dulap mai mic cu două base-reliefuri reprezentând sculptura şi pictura; 3. Un dulap pe patru piciore cu încuetura secretă cu base-reliefuri reprezentând două femei nude; 4. O masă de stejar sculptată şi gravată. Pe faţă sunt cioplite nouă chipuri de voievodi naţionali; 5. O cutie pentru lemne (cu figuri alegorice); 6. Dulap de haine. Amor şi Psyhia sculptaţi pe faţă; 7. Un lavabou cu oglindă şi sculpturi; 8. Cadrul unui ceasornic; 9. Două uşi cu două canaturi. Pe care sunt ciopliţi Titien, Rembrandt, Veronese şi Raphael”.
Ustensilele de lucru – presa pentru gravură adusă de la Paris în 1872, bancuri de lucru, dăltiţe, ace de gravură, palete, cutii şi bastoane de pictură, pensule, mojare, sticluţe – conferă un plus de autenticitate atmosferei atelierului de pictură şi gravură.
În bibliotecă, concepută şi scuptată de către Aman, se păstrează o parte din cărţile artistului, cele pe care doamna Aman le lăsa în casă în 1904.
Câteva piese de costum oriental (şalvari, mantale şi papuci de cadână, fes), ii şi catrinţe olteneşti, panoplia cu arme (puşti şi pistoale orientale cu intarsii de alamă, fildeş sau sidef), vase româneşti sau orientale, ciubuce, narghilea, ce figurează şi astăzi în patrimoniul muzeului, erau folosite de către Aman ca material de lucru şi pot fi recunoscute în pânzele lui. Alături de alte obiecte personale, toate alcătuiesc colecţia de peste o mie de piese a muzeului.

Sursa: Muzeul Theodor Aman

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Muzeul%20Theodor%20Aman/index.html