Monumentul Constantin A. Rosetti

Monumentul lui Constantin A. Rosetti din București este amplasat în piața omonimă, în sectorul 2, între Piața 21 decembrie 1989 și Piața Pache Protopopescu, la intersecția dintre Bd. Carol I, Str. Vasile Lascăr, Str. Dianei și Str. R. Cristian. Este înscris în Lista monumentelor istorice 2010.

Opera de sculptură îl reprezintă pe omul politic Constantin A. Rosetti așezat într-un fotoliu, într-o atitudine de meditație. Într-o mână ține ziarul Românul, pe care l-a înființat, postura de scriitor fiind evidențiată de pana pe care o ține în cealaltă mână.

Monumentul a fost sculptat de Wladimir Hegel, sculptor polon de origine germană, stabilit în România. A fost turnat în bronz, în 1902, în cadrul Școlii de arte și meserii din București.

Un an mai târziu, sculptura a fost amplasată în Piața Rosetti, din fonduri adunate din prescripție publică. Inaugurarea a avut loc la 20 aprilie 1903, în prezența lui Dimitrie A. Sturdza, primul-ministru al guvernului liberal, Mihail Pherekyde, președintele Camerei, Constantin F. Robescu, primarul Capitalei, Ioan G. Bibicescu, din partea presei.

Pe frontispiciul monumentului este fixată o placă de bronz rotundă, ornamentată, ce poartă următoarea inscripție: "C. A. Rosetti. 1816-1885. Luminează-te și vei fi. Voiește și vei avea".

Pe soclul din piatră al statuii se află două basoreliefuri din bronz ce reproduc momente din activitatea patriotică a lui C. A. Rosetti. Pe unul dintre ele este reprezentat actul istoric de la Unirea Principatelor Române, intitulat "24 ianuarie 1859". Al doilea se numește "9 mai 1877" și evocă proclamarea independenței

de stat a României. Pentru realizarea ambelor evenimente, Constantin A. Rosetti a jucat un rol major.

Constantin A. Rosetti, poet și memorialist, membru fondator al Societății Academice Române, s-a născut la 2 iunie 1816.

A urmat cursurile Colegiului ''Sfântul Sava'' din București și ale College de France din Paris. În 1833, a intrat în armată ca praporgic (1833), fiind apoi aghiotant domnesc, demisionând în 1836.

Membru fondator al societății secrete ''Frăția'' (1843), a participat la Revoluția de la 1848 din Țara Românească, făcând parte din Comitetul revoluționar, din Comisia executivă și fiind secretar al guvernului provizoriu; deputat în Adunarea ad-hoc (1857) și în Adunarea electivă a Țării Românești (1859).

Ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice (1860, 1866-1867), calitate în care a propus și susținut înființarea Societății Academice Române, și ministru de Interne (1877, 1881-1888). Președinte al Adunării Deputaților. Director al Teatrului Național din București și primar al Capitalei.

A contribuit la înființarea Asociației literare (1845), precum și a publicației ''Les Ecoles'' (1845). A deschis, împreună cu E. Winterhalder, o tipografie și o librărie (1845), precum și o sală de lectură, devenite adevărate centre de propagandă revoluționară. În 1848, împreună cu E. Winterhalder, a scos ziarul ''Pruncul român'', iar în 1851, împreună cu I.C. Brătianu, ''Republica română''.

Gazeta politică și literară ''Românul'' (1857), în care a publicat articole de fond, economice, artistice, literare, comentarii despre evenimentele politice interne și externe, l-a consacrat printre promotorii ziaristicii române moderne.

A întemeiat și alte publicații: ''Apărătorul dreptății'', ''Libertatea'', ''Constituțiunea'', ''Românul de duminică'', ''Conștiința națională''. De asemenea, s-a remarcat și ca poet (''Ceasurile de mulțumire''), dramaturg (''Femeia fără zestre''), memorialist (''Jurnalul meu'', ''De la Paris la Stanbul'', ''Călătorie făcută în 1853''), traducător din Beranger, Byron, Hugo, Lamartine ș.a.

În timpul emigrației la Paris, în 1852, a semnat, alături de Nicolae Bălcescu și Nicolae Golescu, un ''Apel către români'', iar, împreună cu I.C. Brătianu, ''Catehismul săteanului sau Sfaturi la vatra focului între un revoluționar și un sătean''.

Membru fondator al Societății Academice Române (2 iunie 1867).

A murit la 8 aprilie 1885.

Sursa: AGERPRES

Fotografii sunt facute pe 18 aprilie 2014.

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Monumentul%20Constantin%20A.%20Rosseti/index.html